joi, 16 mai 2013

În numele progresismului, nu putem permite distrugerea sănătății morale a societății noastre!



Conform Articolului 29 din Constituție, în România se aplică principiul libertății credințelor religioase, alături de libertatea gândirii și a opiniei. La momentul de față, în mod informal, trăim într-un stat laic, în care autoritățile publice sunt obligate să respecte neutralitatea și echidistanța față de asociațiile și cultele religioase.
Cu toate acestea, potrivit datelor obținute în urma acțiunilor de recenzare, majoritatea populației, respectiv 99,3%, este creștină, iar 86,7% s-a declarat de confesiune creștin-ortodoxă. Toate acestea ne îndreptățesc afirmația generalizatoare că suntem, mai degrabă, un popor creștin, prin excelență, care viețuiește într-o țară cu puternică tradiție a credinței în Dumnezeu. Așadar, atunci când căutăm să ne raliem la politicile altor state, să ne căutăm modele pentru a evolua, pentru a ne moderniza, trebuie să ținem seama obligatoriu de identitatea noastră națională, de credințele, valorile și tradițiile noastre seculare, de toate elementele fundamentale care ne definesc ca popor, și să ne raportăm doar la acele exemple pozitive, care nu ne alterează, nici prezentul, cu atât mai puțin viitorul.
În societatea modernă, familia reprezintă „nucleul instrumental fundamental al structurii sociale mai largi, în sensul că toate celelalte instituții depind de influențele acesteia” (W. Good).
Potrivit Constituției, ”Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”. Aș merge mai departe, date fiind cele exprimate mai devreme, să amintesc că, în accepțiune biblică, familia înseamnă unirea dintre un bărbat și o femeie, dintre soț și soție, mamă și tată, părinți și copii și reprezintă cadrul în care fiecare ființă umană își începe dezvoltarea.
În primii ani de viață, în care se așază bazele personalității umane, familia reprezintă întreaga ”societate” a copilului, prima școală a vieții, temelia în devenirea ființei. Părinții au un impact major asupra copiilor, asupra dezvoltării sociale, etice și emoționale; sunt surse de valori, stereotipuri, modele de viață, repere. În cadul familiei, copilul își formează primele socializări, cunoștințe, deprinderi; aici se formează personalitatea, caracterul, afectivitatea. Relațiile de cuplu, în cadrul familiilor care au copii, sunt foarte importante, deoarece influențează direct copiii. Orice situație specială, care intervine în viața de familie, va condiționa, sub toate aspectele, evoluția copiilor.
Potrivit datelor statistice, atașamentul românilor față de familie este foarte ridicat, plasându-se în fruntea ierarhiei valorilor, iar atitudinea generală este preponderent de tip conservator. Neoliberalismul occidental, agresiv și convulsiv, care urmărește să impună egalizarea, chiar desființarea genurilor umane,  nu a reușit să ne suprime conștința normalității, a firescului creației, a valorilor tradiționale.
Toate argumentele ne îndreptățesc să afirmăm că modelul care trebuie încurajat, protejat, sprijinit este cel al familiei naturale, tradiționale, procreative, mai ales, într-un context dificil socio-economic. Legitimizarea oricărei alte formule înseamnă asumarea unui experiment social care, știm din start, că va genera anomalii funcționale ale societății și civilizației umane.
În aceste situații excepționale, consider că principiul conducător trebuie să fie interesul superior al copilului, și nu dreptul adulților asupra copiilor, în speță, legalizarea căsătoriei între persoanele de același sex și consecința complementară a adopțiilor.
Sunt pentru pluralism, toleranță, respectarea drepturilor legale ale individului, indiferent de clasă sau categorie socială, dar toate acestea trebuie să implice păstrarea unui echilibru responsabil între societate, stat, drept și morală, fără să semene confuzie, dezorientare și dezordine în mintea adulților în formare.
Stimați colegi, este de datoria noastră să asigurăm stabilitate și predictibilitate întregii construcții sociale românești, prin crearea unui cadru legislativ, cu referință la sistemul de drept natural, tradițional, asociat și asimilat firesc de realitățile din țara noastră. În numele progresismului, avantgardismului, al acceptării diversității, nu putem permite ca sănătatea morală a societății să fie alienată ireversibil, nu putem accepta erodarea pietrei de temelie fundamentale a societății – familia!
Loading

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu