”Aici,
la Montesson, în 18 martie 1906, Traian Vuia
a realizat decolarea, cu un avion cu motor, prin mijloace proprii” scrie
pe placa comemorativă, montată, în 1979, de Dan Er. Grigorescu, fiul
generalului Eremia Grigorescu, învingător la Mărășești și autor al celebrelor
cuvinte, ”Pe aici nu se trece”. El
însuși decorat pentru fapte de vitejie în luptele din cel de-al doilea război
mondial, ajunge scriitor, apoi fotograf celebru și, în cele din urmă, corespondent
al postului de radio Europa Liberă, până în 1990, când se stinge din viață.
După studii aprofundate și muncă
susținută, tânărul Traian Vuia a întocmit un aparat de zbor special, pe care
l-a prezentat, în 1903, Academiei de Știință din Paris, într-un memoriu, sub
numele ”Proiect de Aeroplan-Automobil”. Deși respins, cu mențiunea „realizarea și rezolvarea problemei zborului
cu un aparat mai greu decât aerul sunt himerice”, inventatorul nu s-a
descurajat și a trecut la punerea în practică a invenției, prin mijloace
proprii. Pentru decolare-aterizare a inventat „trenul de aterizare”, format din
patru roți, prevăzute cu anvelope pneumatice. Pentru motor, s-a adresat
diferitelor fabrici de automobile din epocă, dar niciuna nu l-a putut ajuta cu
un motor cu o greutate mică. Vuia a rezolvat singur această problemă,
proiectând și construind un motor original, cu anhidridă carbonică și abur, cu
patru cilindrii orizontali.
Visul lui era de a ridica deasupra
pământului un aparat mai greu decât aerul, cu mijloace proprii, adică nelansat
prin catapultare sau prin coborârea unei pante.
Sub cele trei fotografii-document,
martore ale reușitei zborului, stă scris: “Vedere de ansamblu a aparatului”, “O
roată se dezlipeşte de pe pământ” şi “Aeroplanul
se desprinde de pământ”.
Visul a fost realizat,
poarta aviației s-a deschis, spre calea în care evoluează și astăzi.
Un alt român, pionier al
aviației mondiale este Aurel Vlaicu, cel care
introduce maniabilitatea în pilotajul unui avion, adică posibilitatea de a vira
pe aripă.
Apoi,
Henri Coandă descoperă motorul cu reacție, împrumutat de toate avioanele rapide,
care străbat cerul, lăsând o dâră albă, în virtutea efectului care îi poartă
numele marelui savant – Efectul Coandă.
Prima
companie aeriană transcontinentală din lume s-a numit ”Franco-Română” și a fost
creată, la inițiativa lui Nicolae Titulescu, cu un traseu care urmărea linia
trenului Orient Express.
În
ceea ce privește cucerirea spațiului cosmic, profesorul Hermann Oberth, din
Sibiu, este considerat primul om care a realizat visul zborurilor în spaţiu și
părintele astronauticii. Elevul său, celebrul Wernher von Braun, unul dintre
cei mai importanţi savanţi în domeniul astronauticii şi principalul realizator
al programului de zboruri spaţiale Apollo al NASA, mărturisește că îi datorează
”nu numai realizările obţinute în viaţă,
ci şi înţelegerea întrepătrunderii dintre partea teoretică şi partea practică a
tehnicii zborurilor în spaţiu”.
Așadar,
o țară micuță, ca a noastră, a dat atât de multe nume, scrise în paginile de
aur ale aviației mondiale.
Stimați
colegi, comemorarea din ziua de 18 martie de anul acesta va fi secondată, la mică distanță, de
inaugurarea Muzeului Traian Vuia, în localitatea cu același nume, județul
Timiș, care va deține o copie a primului aparat zburător, realizat de Traian
Vuia, suspendată la câţiva metri de sol și un elicopter scos din uz, instalat în
curtea interioară a muzeului. Pe lângă acestea, vor fi expuse mărturii,
documente și fotografii din copilăria şi tinereţea inventatorului, studiile
efectuate la Făget, Lugoj şi Budapesta, plecarea la Paris, momentul primului
zbor cu aparatul său, activitatea lui în timpul primului Război Mondial, mai
ales la începutul anului 1918, când s-a constituit Consiliul Naţional al
Românilor din Transilvania şi Banat, participarea inventatorului, ca delegat al
României, la Conferinţa de Pace de la Paris, momente din activitatea sa în
perioada interbelică și mărturii ale urmaşilor, care i-au cinstit memoria.
Dumnezeu
i-a permis să privească spre El, să îndrăznească și să se apropie, iar noi nu
putem decît să fim mândri de a ne regăsi printre conaționalii săi. De-a lungul
timpurilor, poporul român a plămădit din esența sa spirite înalte, care au
schimbat generații, au deschis drumuri și ceruri, pentru binele și evoluția
universală a omului.
Loading
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu