”Interesul national” cred ca tine, mai degraba, de rezolvarea problemelor interne

Deși Comisia Europeană nu sprijină tendința unor state membre UE de a face o legătură politică între aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen și MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare), realitatea a demonstrat tocmai acest lucru. Efectele MCV s-au simțit practic, atunci când s-a pus problema respingerii cererii de aderare a țării noastre la Schengen.  Unul dintre motivele invocate a fost punerea sub semnul întrebării a posibilității României de a apăra granițele UE, datorită corupției angajaților vamali.

Obiectivele MCV au fost stabilite în 2005, pentru o perioadă determinată. Acest tip de presiune ar fi trebuit să dispară până acum, și nu să se intensifice, să se diversifice cu noi și noi condiționalități, arii și domenii de monitorizare, impuse în mod unilateral statului român. În acest context, este de neînțeles poziția europarlamentarilor PDL, care au apreciat beneficiile MCV și au cerut continuarea sa pentru România.

Etichetele de țară și popor corupt, hoț și totalitar, larg mediatizate de agențiile de știri internaționale, au un efect devastator, atât în ceea ce privește strategiile și obiectivele noastre de politică externă, cât și asupra vieții de zi cu zi a semenilor noștri, obligați să trăiască și să muncească dincolo de granițele acestei țări. România nu este un paradis, dar nu putem accepta să fim mereu arătați cu degetul ca niște lichelele, care urmăresc, în mod oportunist, să forțeze ușile Europei, în căutare de furtișaguri.

Poziția administrației prezidențiale a fost însă nepotrivit de fermă. Sub forma unei lecții gratuite de geografie la hartă ni s-a dezvăluit că acceptarea în structurile Schengen și aderarea la Euro țin de ”interesul nostru național” și de obligațiile asumate prin Tratatul de Aderare la UE. Toți cei care îndrăznesc să treacă aceste problematici într-un plan secund sunt anatemizați public și etichetați drept ”trădători de țară”.

Cu toate acestea, nu s-au explicat consecințele și avantajele unei eventuale aderări. UE nu este o organizație politico-militară, care să se preocupe de securitatea colectivă, asemeni unui imperiu istoric. Statele UE cele mai puternice nu vor ezita să se folosească de cele mai ”slabe”, în eventualitatea unei crize majore (atac militar, flux migrator masiv). Să nu uităm că statele euro: Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Franța, Cipru sunt deja falite, iar fluxul imigraționist din țările Asiei și Africii către Europa, dublat de rețelele mafiote ale traficului de carne vie vor încerca tocmai o breșă către UE, ușor de penetrat, de tipul României! Aderarea la spațiul Schengen nu va oferi un scut de protecție suplimentar la frontiere, pe lângă cel NATO. În aceste situații, nu ne putem baza decât pe noi înșine, pe alianța NATO și SUA, nicidecum pe calitatea de membru al UE, care este doar o uniune politică și economică. În acest context, de ce am mai ține cu tot dinadinsul să fim acolo, în aceste momente de tensiune, blocaj și incertitudine?

Pentru a satisface însă cerința de securizare tehnică a granițelor, în contextul calificării pentru Schengen, statul român a semnat la sfârșitul lui 2004 contractul cu firma franco-germană EADS, specalizată pe această problemă, în valoare de aproape 1 miliard euro. Cu toate acestea, Franța și Germania cer, prin scrisori oficiale adresate Comisiei Europene, amânarea aderării la Schengen a României și Bulgariei. Rămânem astfel cu banii plătiți, și totuși pe din afară.

Dacă aderarea la Schengen și la Euro sunt obligații care incumbă din Tratatul de Aderare cu UE, se pare că, din nou, sunt doar unilaterale și ne privesc doar pe noi, nicidecum pe ceilalți semnatari, care încalcă cu nonșalanță clauzele contractului inițial. Deși am făcut toate eforturile pentru a îndeplini cerințele tehnice, nu este suficient, iar acum se invocă alte criterii, mai degrabă politicianiste sau din sfera bârfelor. Tot răul înspre bine. Probabil, că toate acestea evidențe ne scutesc de angajamente, prin transferarea răspunderii către parteneri, și ne salvează totodată de pericolul pătrunderii într-o zonă instabilă, devastată economico-financiar.

S-a mai vehiculat ideea că neacceptarea în structurile Schengen ar putea fi sinonimă cu expulzarea din UE și „anexarea la zona de influență a Rusiei”. Evident, că este o aberație.

Avem exemplele țărilor: Danemarca, Suedia, Cehia, Marea Britanie, Polonia, Ungaria, care nu beneficiază de toate aceste facilități, fie Schengen, fie Euro, și nu au fost aruncate în izolare, ba dimpotrivă. Totodată, există țări ale Uniunii Europene, care, odată intrate în Zona Euro, au fost obligate să bată la porțile Orientului controversat, tocmai pentru a se salva de un iminent colaps financiar.

Stimați colegi, este timpul unor acțiuni politice inteligente și vizionare! În acest context, destul de sumbru pentru UE, cu toate facilitățile ei, la care avem sau nu acces, este cel mai bine să ne definim corect ”interesul național”, să încercăm să rezolvăm cu maximă prioritate problemele interne: creșterea absorbției fondurilor europene, integrarea rromilor, reducerea tendinței migrației forței de muncă din România, prin asigurarea unor oportunități reale, un sistem decent de sănătate, educație etc. Probabil că, la timpul potrivit, când climatul politic și economic european va fi mai favorabil, vom atinge și aceste obiective de aderare, fără riscurile și incertitudinile prezentului.

Loading

Legea restituirii proprietăților preluate abuziv in perioada regimului comunist

Mult așteptatul Proiect de Lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România a fost lansat în dezbatere publică pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Prevederile sale se încadrează și satisfac cerințele și termenele Curții Europene a Drepturilor Omului, impuse cu maximă urgență statului român.

Datorită termenelor stricte fixate de către organismul internațional și a multiplelor cazuri nerezolvate, care trenează de ani buni, în dauna imaginii României și a intereselor proprietarilor nedreptățiți, Guvernul va trece noua lege prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului, pe data de 26 martie a.c.

Până atunci, acest Proiect de Lege își așteaptă propunerile de modificare din partea societății civile, amendamentele grupurilor parlamentare și observațiile CEDO. De menționat că, pe surse informale, toate datele arată că organismul internațional are o atitudine pozitivă față de acest proiect de lege.

Salutăm prevederile prin care se impune cu 85% baza de impozitare (ca diferență dintre suma încasată/ valoarea punctelor acordate și prețul plătit foștilor proprietari sau moștenitorilor legali sau testamentari ai acestora pentru achiziționarea creanței) datorată de cei care au cumpărat drepturile litigioase de la vechii proprietari, în scop de speculă! Astfel, un profit net de 15% reprezintă un nivel adecvat al câștigului, pentru cei implicați în aceste tranzacții, având interese pur mercantile.

Este o măsură binevenită, care va aduce bani la bugetul de stat, descurajând, în același timp, samsarii imobiliari, cu largi conexiuni în sfera politică coruptă (a se vedea aici proiectul anterior de lege, propus de un fost prim-ministru și susținut de PDL și Forța Civică, cu dedicație pentru acești speculatori, care a încercat legiferarea sustragerii de la impozitare a acestor venituri). Se caută, pe acestă cale, eradicarea unor structuri mafiote, care achiziționau creanțe asupra statului român la prețuri de nimic, prin procedee dubioase, și le valorificau cu un câștig fabulous, pentru ei și elementele murdare ale politicului, ce îi cauționau în aceste demersuri.

În sprijinul celor afirmate, putem să facem o analiză a situației retrocedărilor în trecut, care certifică realitatea unei zone negre a corupției, șantajului, presiunii, speculei, afacerilor murdare, cu ramificații până în sferele înalte ale puterii.

Datele ne arată că, dacă 1.000 de cesionari de drepturi litigioase au primit 8 miliarde de lei, 26.000 de moștenitori sau proprietari au obținut 6,5 miliarde de lei. Inechitatea este mai mult decât evidentă.

Prioritate vor avea restituirile în natură, cu obligația ca, în cazul unor imobile-sedii ale unor instituții de interes public, proprietarii vor fi obligați să păstreze destinația clădirilor pe o perioadă de 20-25 de ani, în schimbul perceperii unei chirii. În cazul în care nu se poate pune problema unei restituiri în natură, rămân variantele emiterii unor titluri, purtătoare de punctaje, pe baza cărora se poate, fie a participa la licitații publice pentru achiziționarea unor alte imobile, fie a fi convertite în bani.

Stimați colegi, această lege, în forma în care este acum propusă, nu numai că va umple vidul legislativ pe acest domeniu, dar se dorește a pune la dipoziție cele mai moderne și mai adecvate instrumente reparatorii pentru asigurarea dreptății sociale. Noi, susținătorii acestui proiect de lege, constatăm, cu tristețe și îngrijorare pentru obiectivitatea și buna-credință a domniilor lor, că principalii contestatari sunt tocmai acei care au propus anterior acea varianta, cu dedicație pentru samsarii imobiliari.

Încă nu e prea târziu însă pentru recunoașterea erorilor și, în acest sens, ar fi indicat ca acest proiect să beneficieze, nu doar de asumarea răspunderii guvernamentale, ci de a tuturor partidelor politice, ce au măcar un minim interes al asigurării binelui național!

Loading

Celebrarea zborului lui Traian Vuia la Montesson

Am onoarea să readuc în faţa dumneavoastră numele marelui inventator român, Traian Vuia, cu prilejul celebrării a 107 ani de la efectuarea primului zbor mecanic.

Înfăptuirea zborului mecanic cu un aparat mai greu decât aerul constituia, pe la sfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX, o adevărată fascinaţie. Cel dintâi care s-a ridicat de la sol, numai prin forţa motorului său, realizând întâiul zbor mecanic din teoria tehnicii mondiale, a fost, în 1906, un bănăţean: Traian Vuia.

„Nu este o exagerare vorbind de aviaţiune la noi. Dar... nu trebuie să uităm niciodată, şi simt o mare mulţumire sufletească aducându-mi-o aminte, că cel dintâi aviator care s-a ridicat cu propriile sale mijloace (de bord) de la pământ a fost un român: TRAIAN  VUIA. De la primul zbor al lui Traian Vuia, în 1906, au trecut ani, şi de atunci aviaţiunea a făcut progrese” spunea Aurel Vlaicu, considerând primul zbor al omului (zborul românului Traian Vuia), la 18 martie 1906, un record istoric absolut.

Traian Vuia s-a născut în 1872, în localitatea Surducul-Mic, astăzi comuna Traian Vuia, din Colegiul pe care îl reprezint. Încă din anii copilăriei, T. Vuia a fost fascinat de ideea de zbor. Și-a improvizat un atelier, unde au prins contur tot felul de ”jucării” destinate zborului.

Între 1884-1892, Traian Vuia s-a aflat la Lugoj, unde a urmat studiile liceale. În această perioadă a construit mai multe modele de aparate de zbor (machete), de tipul zmeelor. Cunoscător al limbilor maghiară şi germană, Vuia devine un adevărat minitehnic construind mecanisme pe care şcoala nu le are în dotare, chiar şi o locomotivă de tren în miniatură, pusă în mişcare de forţa aburului. Într-o cuvântare ţinută la Academia Română, în anul 1954, Petru Groza face afirmaţia că: ”...auzeam vorbindu-se în familie că exista un licean la Lugoj, (...), care vrea să zboare şi care mereu construia modele de avioane.”

La Paris, pe 17 august 1903, i se eliberează brevetul pentru invenţia sa, ”Aeroplanul automobile”. Vuia a început construcţia ”Aeroplanului automobile”, în toamna anului 1903, după unii istorici, la începutul anului 1904, după alţii. Avionul realizat de el era primul din lume care, datorită roţilor pneumatice, urma să obţină o viteză orizontală, rulând pe sol, viteză care să permită executarea de către pilot a desprinderii acestuia de pământ, realizarea zborului şi aterizării. Acest eveniment s-a petrecut la 18 martie 1906, pe câmpul de zbor de la Montesson. Zborul este descris pe larg în revista ”L'Aerophile”: ”...Aparatul se ridicase la circa 1 metru înălţime şi a parcurs cam 12 m în aer”. Toate calculele inventatorului român se dovediseră corecte. Toate îndoielile erau înlăturate. Toţi scepticii aveau să amuţească. Un cunoscut istoric al aviaţiei avea să scrie peste decenii: „Traian Vuia a făcut ca bătrîna Europă să se deştepte. El este primul în timp” (René Chambe).

Soluţia savantului român a schimbat cursul evoluţiei aeronauticii mondiale, fiind adoptată de către ceilalţi pionieri ai aviaţiei, aflaţi în Franţa în acea perioadă, martori oculari ai experimentelor şi zborurilor sale. Traian Vuia a jucat un rol crucial în reorientarea creaţiei tehnice aeronautice către soluţii elaborate ştiinţific, care au dus la efectuarea primelor zboruri din lume cu aparate mai grele decât aerul, propulsate cu mijloace proprii de bord.

Înainte de zbor a fost visul zborului. Pe parcursul întregii existențe a omenirii, el a căutat să se materializeze, dar nu a putut prinde viață decât în basme și mituri populare. Dar a venit o zi când “toate zilele scurse s-au adunat ca într-un golf în această zi de spații imense”, după cum însuși marele inventator a conchis.

Mulţumim celor care nu l-au uitat şi, în memoria numelui său, să avem în vedere sprijinul pentru obiectivele investiționale de interes pentru localitatea Traian Vuia, cea care l-a dat lumii pe reputatul om de știiință!

Stimaţi colegi, să sprijinim orice iniţiativă, publică sau privată, care contribuie la promovarea şi dezvoltarea domeniului ştiinţei şi tehnicii, a lărgirii cunoaşterii! Să aducem omagiu marelui inventator român, să ne mândrim cu acest compatriot de geniu!

Cu prilejul împlinirii a 107 ani de la efectuarea, de către Traian Vuia, a primului zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul va avea loc prima ediţie a Simpozionului Traian Vuia - Pionier al Aviației Mondiale. Manifestarea ştiinţifică este organizată de către Muzeul Banatului Timișoara, în colaborare cu Primăria Municipiului Lugoj, Primăria Comunei Traian Vuia şi Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii - filiala Timişoara, sub egida Consiliului Judeţean Timiş.

Loading