Este adevărat proverbul că şi “Oalele se ciocnesc, dacă stau împreună”, dar, totuşi, tensiunile permanente între cele două Palate (Cotroceni şi Victoriei) nu pot fi de bun augur, pentru tot ceea ce înseamnă conducerea eficientă a destinelor acestei ţări.
S-a semnat Pactul de Coabitare, o necesitate pentru stabilitate, înţelegere, colaborare bună între Preşedinţie şi Guvern. Acest Pact a fost apreciat pozitiv în exterior, ca o garanţie a rezolvării problemelor din trecut.
Din nefericire, unul dintre semnatarii acestui act continuă seria atacurilor publice, neputând să se debaraseze de statutul de Jucător pe scena politică. Muştruluielile la adresa Instituţiilor statului, ridiculizarea acţiunilor şi măsurilor acestora, negarea competenţelor, atacurile la persoană, injuriile se petrec zilnic, aproape cu o precizie de ceasornic.
Atacurile lansate, aşa cum ne-am obişnuit, nu sunt decât o încercare de a genera ceartă şi scandal, de a dezbina, de a sădi sentimente de ură şi neîncredere. Este evident că persoana în cauză nu se simte în elementul său într-un climat normal, liniştit, stabil, de bună colaborare între instituţii. Nostalgia trecutului, a vremurilor când “tuna şi fulgera” din postura de Zeus, este încă suficient de intensă.
Tensiunile create, obiceiurile Preşedintelui şi ale camarilei sale, de a merge cu pâra la mai-marii Europei, ori de câte ori simt că le sunt poziţiile şi interesele ameninţate, nu fac decât să ne umbrească imaginea în exterior şi să alunge pe cei interesaţi în dezvoltarea investiţiilor pe teritoriul ţăii noastre.
În realitate, Preşedintele Băsescu nu are căderea de a pune la îndoială competenţele Guvernului actual, ale Alianţei politice la putere, după dezastrul produs acestei ţări de către partidul domniei sale. E foarte uşor să critici, să acuzi pe altcineva, numai că toate acestea sunt puţin credibile, atunci când vin din partea cuiva, care şi-a trăit deja momentul, şi a făcut-o lamentabil. Dacă ar fi fost, măcar în ceasul din urmă, un preşedinte apolitic, aşa cum cere Constituţia, având misiunea, scopul şi dorinţa supremă de a asigura binele ţării, ar fi căutat să colaboreze cât mai eficient cu toate forţele politice, indiferent de coloratură, lăsând la o parte orgoliile, trufia şi tendinţele autoritare. În loc să fie un element mediator, conciliant pe eşichierul politic, Preşedintele îşi asumă mereu rolul de semănător de vânt, cu scopul de a stârni furtuni şi a cauza nimicirea adversarilor.
E păcat că de la nivel de conducere se încearcă denigrarea, minimalizarea efoturilor şi rezultatelor actualei Guvernări, care, de fapt, a reuşit să facă paşi importanţi pentru corectarea greşelilor săvârşite de alţii. Este trist că se aşteaptă ajutor şi susţinere din partea altor ţări, când, în primul rând, trebuie să se acţioneze obiectiv, cu responsabilitate, niciodată în contra intereselor naţionale.
Stimaţi colegi, în ceea ce-l priveşte pe Premierul Ponta, acesta a asumat şi a respectat prevederile Pactului de Coabitare, inclusiv în momente în care partenerii politici au părut să înţeleagă mai puţin raţiunile acestei decizii, riscând disensiuni inter-Alianţă, tocmai pentru binele ţării, pentru buna funcţionare a instituţiilor, pentru evitarea blocajelor în comunicare şi colaborare. Avem nevoie în continuare de acest Acord şi, privind în ansamblu, probabil că ar fi momentul potrivit ca toate forţele politice şi apolitice din această ţară să-şi pună în comun energiile, competenţele, inteligenţele pentru binele acestei ţări, pentru crearea de locuri de muncă, de oportunităţi, pentru un viitor mai bun al noilor generaţii.
S-a semnat Pactul de Coabitare, o necesitate pentru stabilitate, înţelegere, colaborare bună între Preşedinţie şi Guvern. Acest Pact a fost apreciat pozitiv în exterior, ca o garanţie a rezolvării problemelor din trecut.
Din nefericire, unul dintre semnatarii acestui act continuă seria atacurilor publice, neputând să se debaraseze de statutul de Jucător pe scena politică. Muştruluielile la adresa Instituţiilor statului, ridiculizarea acţiunilor şi măsurilor acestora, negarea competenţelor, atacurile la persoană, injuriile se petrec zilnic, aproape cu o precizie de ceasornic.
Atacurile lansate, aşa cum ne-am obişnuit, nu sunt decât o încercare de a genera ceartă şi scandal, de a dezbina, de a sădi sentimente de ură şi neîncredere. Este evident că persoana în cauză nu se simte în elementul său într-un climat normal, liniştit, stabil, de bună colaborare între instituţii. Nostalgia trecutului, a vremurilor când “tuna şi fulgera” din postura de Zeus, este încă suficient de intensă.
Tensiunile create, obiceiurile Preşedintelui şi ale camarilei sale, de a merge cu pâra la mai-marii Europei, ori de câte ori simt că le sunt poziţiile şi interesele ameninţate, nu fac decât să ne umbrească imaginea în exterior şi să alunge pe cei interesaţi în dezvoltarea investiţiilor pe teritoriul ţăii noastre.
În realitate, Preşedintele Băsescu nu are căderea de a pune la îndoială competenţele Guvernului actual, ale Alianţei politice la putere, după dezastrul produs acestei ţări de către partidul domniei sale. E foarte uşor să critici, să acuzi pe altcineva, numai că toate acestea sunt puţin credibile, atunci când vin din partea cuiva, care şi-a trăit deja momentul, şi a făcut-o lamentabil. Dacă ar fi fost, măcar în ceasul din urmă, un preşedinte apolitic, aşa cum cere Constituţia, având misiunea, scopul şi dorinţa supremă de a asigura binele ţării, ar fi căutat să colaboreze cât mai eficient cu toate forţele politice, indiferent de coloratură, lăsând la o parte orgoliile, trufia şi tendinţele autoritare. În loc să fie un element mediator, conciliant pe eşichierul politic, Preşedintele îşi asumă mereu rolul de semănător de vânt, cu scopul de a stârni furtuni şi a cauza nimicirea adversarilor.
E păcat că de la nivel de conducere se încearcă denigrarea, minimalizarea efoturilor şi rezultatelor actualei Guvernări, care, de fapt, a reuşit să facă paşi importanţi pentru corectarea greşelilor săvârşite de alţii. Este trist că se aşteaptă ajutor şi susţinere din partea altor ţări, când, în primul rând, trebuie să se acţioneze obiectiv, cu responsabilitate, niciodată în contra intereselor naţionale.
Stimaţi colegi, în ceea ce-l priveşte pe Premierul Ponta, acesta a asumat şi a respectat prevederile Pactului de Coabitare, inclusiv în momente în care partenerii politici au părut să înţeleagă mai puţin raţiunile acestei decizii, riscând disensiuni inter-Alianţă, tocmai pentru binele ţării, pentru buna funcţionare a instituţiilor, pentru evitarea blocajelor în comunicare şi colaborare. Avem nevoie în continuare de acest Acord şi, privind în ansamblu, probabil că ar fi momentul potrivit ca toate forţele politice şi apolitice din această ţară să-şi pună în comun energiile, competenţele, inteligenţele pentru binele acestei ţări, pentru crearea de locuri de muncă, de oportunităţi, pentru un viitor mai bun al noilor generaţii.
Loading
