DEPUTAT DOREL COVACI PSD TIMIŞ
AMENDAMENTE FĂGET – BUZIAŞ
Asupra proiectelor de Lege a Bugetului de Stat pe
anii 2008-2012
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Nr. Crt.
|
Articolul din lege /
anexa / capitol / subcapitol / paragraf / grupa / titlul / articol / alineat
|
Text amendament
propus (autor, apartenenţa politică)
DOREL COVACI, PSD
|
Motivaţia
amendamentului / sursa de finanţare
|
Motivaţia
respingerii (numai pentru comisii)
|
1
|
Anexa 2 / Cap. 7001
/ titlul 6 / grupa 51 / articol 01 / alin. 32
|
Oraş Făget
reabilitare
termică – bloc de locuinţe sociale
(str. Lugojului, nr. 25, 72), bloc ANL (str. D. Gladnei, nr. 1)
|
Sprijinirea
familiilor cu venituri reduse, bloc de construcţie veche fără şarpantă
|
|
2
|
Anexa 2
/ Cap. 7001 / titlul 6 / articol 02 / alin. 04
|
Oraş Făget
Construcţie Bloc ANL (str. Stadionului, nr. 1 bis)
|
Atragerea
tineretului în zonă, satisfacerea
unui număr de 815 cereri
|
|
3
|
Anexa 2 / Cap.
7001 / titlul 6 / articol 02 / alin. 04
|
Oraş Făget
construcţii
de locuinţe pentru tineri
|
Atragerea tineretului
în zonă, satisfacerea unui număr de 815 cereri
|
|
4
|
Anexa 2 / Cap. 7001
/ titlul 6 / articol 02 / alin. 03
|
Oraş
Făget
modernizarea
drumurilor, şanţurilor, podeţe şi trotuare în Făget şi localităţile
aparţinătoare: Temereşti,
Băteşti, Brăneşti, Jupâneşti, Bichigi, Povergina, Bunea Mare, Colonia Mică,
Beghei
|
Modernizarea
infrastructurii rutiere şi rezolvarea scurgerii apelor pluviale, eliminare
inundaţii
|
|
5
|
Anexa 2 /
Cap. 7001 / titlul 6 / articol 02 / alin. 03
|
Oraş Buziaş
modernizări
străzi – asfaltare (borduri) şi modernizări alei pietonale, parc – trotuare
|
Modernizarea
infrastructurii rutiere şi rezolvarea scurgerii apelor pluviale, eliminare
inundaţii
|
|
6
|
Anexa 2 /
Cap. 7001 / titlul 6 / articol 02 / alin. 20
|
Oraş Buziaş
introducere apă
şi canal în satele Bacova şi Silagiu
|
Localităţi
neconectate la sistemul apă-canal cu înalt grad de poluare a apelor de
suprafaţă
|
|
7
|
Anexa 2 / Cap.
7001 / titlul 6 / articol 02 / alin. 03
|
Oraş Buziaş
modernizări
străzi – asfaltare (borduri) şi modernizări alei pietonale, parc – trotuare
|
Modernizarea
infrastructurii rutiere şi rezolvarea scurgerii apelor pluviale, eliminare
inundaţii
|
|
8
|
Anexa 2 /
Cap 7001, subcapitol 05 / grupa 02 / titlul 17
|
Oraş Buziaş
amenajări
hidrotehnice intravilan
|
Punerea
în circuitul intravilan a unor terenuri neconforme
|
|
9
|
Anexa 2 /
Cap 7001, subcapitol 50 /
|
Oraş Buziaş
proiect parc şi
colonada
|
Recuperarea
prestigiului de altădată al staţiunii turistice Buziaş
|
|
10
|
Anexa 2 / Cap. 7001
/ titlul 6 / articol 02 / alin. 20
|
Oraş Făget
Introducere
sistem apă canal şi staţie epurare în localităţile aparţinătoare Făgetului:
Temereşti, Băteşti, Brăneşti, Jupâneşti, Bichigi, Povergina, Bunea Mare,
Colonia Mică, Beghei
|
Localităţi
neconectate la sistemul apă-canal cu înalt grad de poluare a apelor de
suprafaţă, există SF
|
|
11
|
Anexa 2 /
Cap 7001, subcapitol 50 /
|
Comuna Margina
Înfiinţare parcuri
|
Asigurarea spaţiului verde, cu scop
recreativ şi ecologizant, într-o zonă intens poluată
|
AMENDAMENTE FĂGET – BUZIAŞ
Asupra proiectelor de Lege a Bugetului de Stat pe
anii 2008-2012
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
Nr. Crt.
|
Articolul din lege /
anexa / capitol / subcapitol / paragraf / grupa / titlul / articol / alineat
|
Text amendament
propus (autor, apartenenţa politică)
DOREL COVACI, PSD
|
Motivaţia
amendamentului / sursa de finanţare
|
Motivaţia
respingerii (numai pentru comisii)
|
1
|
Anexa 2 / Cap.
8401 / titlul 6 / grupa 51 / articol
02 / alin. 13
|
Oraş
Făget
modernizarea
drumurilor, şanţurilor, podeţe şi trotuare în Făget şi localităţile aparţinătoare:
Temereşti, Băteşti,
Brăneşti, Jupâneşti, Bichigi, Povergina, Bunea Mare, Colonia Mică, Beghei
|
Modernizarea
infrastructurii rutiere şi rezolvarea scurgerii apelor pluviale, eliminare
inundaţii
|
|
2
|
Anexa 2 / Cap.
8401 / titlul 6 / grupa 51 / articol
02 / alin. 13
|
Oraş Buziaş
modernizări
străzi – asfaltare (borduri) şi modernizări alei pietonale, parc – trotuare
|
Modernizarea
infrastructurii rutiere şi rezolvarea scurgerii apelor pluviale, eliminare
inundaţii
|
|
3
|
Anexa 2 / Cap. 8401
/ titlul 6 / grupa 51 / articol 02 / alin. 13
|
Oraş
Făget
centură
de ocolire a oraşului Făget;
|
Devierea
traficului greu, pericol de dărâmare a caselor de locuit vechi
|
|
4
|
Anexa 2 / Cap.
8401 / titlul 6 / grupa 51 / articol
02 / alin. 13
|
Oraş Buziaş
modernizări
străzi – asfaltare (borduri) şi modernizări alei pietonale, parc – trotuare
|
Modernizarea
infrastructurii rutiere şi rezolvarea scurgerii apelor pluviale, eliminare
inundaţii
|
AMENDAMENTE FĂGET – BUZIAŞ
Asupra proiectelor de Lege a Bugetului de Stat
pe anii 2008-2012
Ministerul Mediului şi
Pădurilor
Nr. Crt.
|
Articolul din lege /
anexa / capitol / subcapitol / paragraf / grupa / titlul / articol / alineat
|
Text amendament
propus (autor, apartenenţa politică)
DOREL COVACI, PSD
|
Motivaţia
amendamentului / sursa de finanţare
|
Motivaţia
respingerii (numai pentru comisii)
|
1
|
Anexa 2 / Cap. 7401
/ grupa 51 / titlul 6 / articol 02 / alin. 14
|
Oraş Buziaş
introducere apă
şi canal în satele Bacova şi Silagiu
|
Localităţi
neconectate la sistemul apă-canal cu înalt grad de poluare a apelor de
suprafaţă
|
|
2
|
Anexa 2 / Cap.
7401 / grupa 51 / titlul 6 / articol 02 / alin. 14
|
Oraş Făget
Extindere
şi reabilitare canalizare şi modernizarea staţiei de epurare în Făget şi
localităţile aparţinătoare: Temereşti, Băteşti, Brăneşti, Jupâneşti, Bichigi, Povergina, Bunea Mare,
Colonia Mică, Beghei
|
Asigurarea unui
management eficient al apelor reziduale, pericol de poluare a râului Bega şi
blocarea canalizării existente
|
|
3
|
Anexa 2 / Cap.
7401 / grupa 51 / titlul 6 / articol 02 / alin. 14
|
Oraş Făget
Introducere
sistem apă canal şi staţie epurare în localităţile aparţinătoare Făgetului:
Temereşti, Băteşti, Brăneşti, Jupâneşti, Bichigi, Povergina, Bunea Mare,
Colonia Mică, Beghei
|
Localităţi
neconectate la sistemul apă-canal cu înalt grad de poluare a apelor de
suprafaţă, există SF
|
|
4
|
Anexa 2 /
Cap 7001, subcapitol 50 /
|
Comuna Margina
Înfiinţare parcuri
|
Asigurarea spaţiului verde, cu scop
recreativ şi ecologizant, într-o zonă intens poluată
|
AMENDAMENTE FĂGET – BUZIAŞ
Asupra proiectelor de Lege a Bugetului de Stat pe
anii 2008-2012
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului
Nr. Crt.
|
Articolul din lege /
anexa / capitol / subcapitol / paragraf / grupa / titlul / articol / alineat
|
Text amendament
propus (autor, apartenenţa politică)
DOREL COVACI, PSD
|
Motivaţia
amendamentului / sursa de finanţare
|
Motivaţia
respingerii (numai pentru comisii)
|
1
|
Anexa 2 / Cap. 6501
/ titlul 6 / grupa 51 / Articol 02, alineat
15
|
Oraş
Făget
reabilitarea
şcolilor în localităţile Bichigi şi Jupâneşti
|
Infrastructură şcolară neconformă, şcoli neautorizate cu un grad avansat de
degradare
|
|
2
|
Anexa 2 / Cap 6501 /
grupa 51 / titlul 6 / articol 02 / alin 15
|
Oraş Făget
construire
Grădiniţă în localitatea Făget;
|
Vechiul sediu al
grădiniţei va fi retrocedat, există proiectul ethnic de execuţie şi terenul
|
|
3
|
Anexa 2 / Cap 6501 /
grupa 51 / titlul 6 / articol 02 / alin 15
|
Oraş Făget
Extindere săli de clasă şi laboratoare la
Liceul Teoretic Traian Vuia Făget
|
Construcţie
nefinalizată, pericol de degradare, 26 mld total, executat 20 mld, rest 6 mld
RON
|
|
4
|
Anexa 2
/ Cap. 6501 / titlul 6 / grupa 51 / Articol 02, alineat 15
|
Reabilitare
săli de clase şi internat la Liceul
Teoretic Traian Vuia Făget
|
Infrastructură şcolară neconformă, grad avansat de degradare
|
|
5
|
Anexa 2
/ Cap 6501 / grupa 51 / titlul 6 / articol 02 / alin 15
|
Construcţie
bazin de înot la
Liceul Teoretic Traian
Vuia Făget
|
Asigurarea
unui cadru favorabil pentru practicarea sportului în rândul tineretului
|
AMENDAMENTE FĂGET – BUZIAŞ
Asupra proiectelor de Lege a Bugetului de Stat pe
anii 2008-2012
Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Nr. Crt.
|
Articolul din lege /
anexa / capitol / subcapitol / paragraf / grupa / titlul / articol / alineat
|
Text amendament
propus (autor, apartenenţa politică)
DOREL COVACI, PSD
|
Motivaţia
amendamentului / sursa de finanţare
|
Motivaţia
respingerii (numai pentru comisii)
|
1
|
Anexa 2 / Cap 6701 /
grupa 51 / titlu 6 / art 02 / alin 18
|
Oraş Buziaş
reabilitare
cămine culturale – Bacova şi Silagiu, Casa de cultură şi Biblioteca Buziaş
|
obiective
în stadii avansate de degradare
|
|
2
|
Anexa 2 / Cap 6701 /
grupa 51 / titlu 6 / art 02 / alin 18
|
Oraş Făget
Reabilitare
Casa de cultură Făget
|
obiectiv
în stadiu de degradare, există proiect depus la CNI
|
|
3
|
Anexa 2
/ Cap 6701 / grupa 51 / titlu 6 / art 02 / alin 18
|
Oraş
Făget
Finalizare
construcţie Biserica Ortodoxă Făget
|
Construcţie nefinalizată, pericol de degradare, 27 mld total, executat
10 mld, rest 17 mld RON
|
|
4
|
Anexa 2 / Cap 6701 /
grupa 51 / titlu 6 / art 02 / alin 18
|
Comuna Tomeşti
Reabilitare
complex monahal Româneşti, comuna Tomeşti
|
Investiţie
începută, pericol de degradare a bisericii / mănăstirii
|
|
5
|
Anexa 2 / Cap 6701 /
grupa 51 / titlu 6 / art 02 / alin 18
|
Comuna Fârdea
Reabilitare
complex monahal Fârdea
|
Investiţie
începută, pericol de degradare a bisericii / mănăstirii
|
|
6
|
Anexa 2 / Cap 6701 /
grupa 51 / titlu 6 / art 02 / alin 18
|
Comuna Tomeşti
Reabilitare
complex monahal Luncani, comuna Tomeşti
|
Investiţie
începută, pericol de degradare a bisericii / mănăstirii
|
|
7
|
Anexa 2
/ Cap 6701 / grupa 51 / titlu 6 / art 02 / alin 18
|
Comuna
Bara
Construcţie
mănăstire Dobreşti, comuna Bara
|
Investiţie
începută, pericol de degradare a bisericii / mănăstirii
|
|
8
|
Anexa 2
/ Cap 6701 / grupa 51 / titlu 6 / art 02 / alin 18
|
Comuna
Bethausen
Construcţie
biserică Bethausen
|
Investiţie
începută, pericol de degradare a bisericii / mănăstirii
|
|
Anexa 2 / Cap 6701 /
grupa 51 / titlu 6 / art 02 / alin 18
|
Comuna Margina
Reabilitare
Casa de Cultură Margina
|
obiectiv
în stadiu de degradare
|
AMENDAMENTE FĂGET – BUZIAŞ
Asupra proiectelor de Lege a Bugetului de Stat pe
anii 2008-2012
Ministerul Sănătăţii
Nr. Crt.
|
Articolul din lege /
anexa / capitol / subcapitol / paragraf / grupa / titlul / articol / alineat
|
Text amendament
propus (autor, apartenenţa politică)
DOREL COVACI, PSD
|
Motivaţia
amendamentului / sursa de finanţare
|
Motivaţia
respingerii (numai pentru comisii)
|
1
|
Anexa 2 / Cap 6601
/ grupa 51 / titlu 6 / art 02 / alin
12, 17
|
Oraş
Făget
construcţie
ambulatoriu şi spital în oraşul Făget
|
Asigurarea
unor servicii medicale de strictă necesitate, există proiect
|
AMENDAMENTE FĂGET – BUZIAŞ
Asupra proiectelor de Lege a Bugetului de Stat pe
anii 2008-2012
Ministerul Administraţiei şi Internelor
Nr. Crt.
|
Articolul din lege /
anexa / capitol / subcapitol / paragraf / grupa / titlul / articol / alineat
|
Text amendament
propus (autor, apartenenţa politică)
DOREL COVACI, PSD
|
Motivaţia
amendamentului / sursa de finanţare
|
Motivaţia
respingerii (numai pentru comisii)
|
1
|
Anexa 1
/ Cap 6110 / / titlul 12 / grupa 71 / articol 01 / alineat 01 /
|
Oraş
Făget
construcţie
sediu de poliţie în oraşul Făget
|
vechiul
sediu va fi retrocedat şi nu există alte clădiri disponibile pentru a fi puse
la dispoziţie
|
Desfiinţarea Spitalului orăşenesc Făget - Timiş
Stimaţi
colegi parlamentari,
În maratonul tăierilor, concedierilor, distrugerilor şi exterminărilor,
Guvernul României a hotărât restructurarea sistemului de sănătate, prin
desfiinţarea haotică a unor spitale, fără a ţine cont de indicii de eficienţă
favorabili, calitatea serviciilor, lipsa arieratelor sau investiţiile deja
implementate. Din cele 435 de spitale din România, 111 se comasează cu altele,
iar 71 devin cămine de bătrâni. Drept urmare, în contextul unui deficit acut de
personal medical specializat şi a unor salarii de mizerie, 700 de medici şi
2.500 de asistente medicale, împreună cu familiile lor, vor trăi drama
relocării forţate, aceasta în cazul în care opţiunea va înclina spre acceptarea
ofertei şi nu spre alinierea la trendul exodului în ţări cu o politică de
sănătate mai responsabilă şi mai raţională. Trăgând linie, economia rezultată
din comasarea şi reprofilarea celor 182 de spitale este de doar 20 de milioane
de lei şi provine, mai ales, din desfiinţarea funcţiilor de conducere.
În judeţul Timiş se regăsesc pe lista neagră trei astfel de unităţi
medicale: Spitalele din Ciacova, Buziaş şi Făget.
În ceea ce priveşte desfiinţarea Spitalului orăşenesc Făget, argumentele
care demonstrează justeţea dezacordului nostru ferm, precum şi inconsistenţa şi
inoportunitatea acestui demers al instituţiilor centrale, sunt:
Luând în discuţie aspectul economic, această unitate medicală nu
înregistrează arierate, începând din anul 2002 şi până în prezent. Totodată, în
baza O.U.G. nr. 162/2008, privind transferul ansamblului de atribuţii şi
competenţe exercitate de Ministerul Sănătaţii către autorităţile administraţiei
publice locale şi a Protocolului de Predare – Preluare nr. 7672, respectiv
5779/21.06.2010, încheiat între Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Timiş
şi Primăria oraşului Făget, ansamblul de atribuţii şi competenţe, exercitat
până la acea dată de Ministerul Sănătăţii, a fost preluat de către autoritatea
administrativă locală, respectiv Primăria Făget, inclusiv sub aspectul
finanţării.
Din punct de vedere social, Spitalul din oraşul Făget este singurul
spital din judeţul Timiş, care se află la o distanţă de 100 de km faţă de
clinicile universitare, are o rază de acţiune de peste 30 de km, fiind cea mai
mare din judeţ, iar cele mai apropiate spitale se găsesc la o distanţă între 30
şi 60 de km. Spitalul orăşenesc Făget asigură asistenţă medicală de
specialitate pentru populaţia din 12 unităţi administrativ-teritoriale ale
judeţului Timiş, cât şi pentru populaţia din localităţi aparţinând judeţelor
limitrofe, Arad, respectiv Hunedoara.
Spitalul Făget este un exemplu excelent de management eficient şi eficace,
în sistemul public de sănătate. Are 120 de paturi, repartizate pe două secţii
şi trei compartimente, respectiv Secţia de Chirurgie Generală, Secţia Pediatrie
şi Compartimente de Medicină Generală, Obstetrică – Ginecologie, Boli
Infecţioase şi Pneumologie. Permanenţa se asigură prin două linii de gardă:
medicală (interne, pediatrie, boli infecţioase, pneumologie) şi chirurgicală
(chirurgie generală, ortopedie şi traumatologie, obstetrică-ginecologie). În cadrul
Secţiei Chirurgie, se efectuează, în exclusivitate în judeţ, cu excepţia
Timişoarei, intervenţii laparoscopice. În ambulatoriu este asigurată asistenţa
medicală de specialitate pentru: medicină internă, chirurgie generală,
obstetrică-ginecologie, pediatrie, ortopedie şi traumatologie. Din punct de
vedere administrativ, spitalul este structurat în sistem pavilionar şi deţine
centrală termică proprie. Spitalul are încadraţi medici specialişti şi primari
la toate specialităţile clinice şi paraclinice, inclusiv compartimentul pentru
ATI.
Sub aspect legal, decizia Ministerului încalcă propria OUG
48/2010, privind descentralizarea sistemului sanitar, precum şi Constituţia
României. Potrivit OUG 48/2010, Spitalul orăşenesc se află în proprietatea
Consiliului Local Făget, iar Consiliul de Administraţie este cel care are drept
de administrare şi poate decide asupra funcţionării sale. Această măsură a
desfiinţării va încălcă Constituţia, totodată, prin nerespectarea dreptului
asupra proprietăţii şi prin atentarea la dreptul cetăţeanului la servicii
medicale decente.
Accesul fără constrângeri la serviciile de sănătate publică înseamnă
menţinerea unei stări fireşti de normalitate, în care sistemul se desenează şi
se poziţionează în jurul cetăţeanului, şi nu invers, cetăţeanul se ataşează
sistemului, în jurul căruia orbitează cu obiedienţă!
În urma prezentării argumentelor de mai sus, nădăjduiesc, stimaţi colegi,
să fim sprijiniţi în demersul pentru menţinerea spitalului în oraşul Făget, în
scopul asigurării unei asistenţe medicale de specialitate pentru populaţia
întregii zone de vest a ţării!
INTERPELARE
ADRESATĂ:
D-lui Ministru al Sănătăţii, Cseke Attila
DE CĂTRE:
Deputat PSD Timiş, Dorel Covaci
SUBIECT: Desfiinţarea Spitalului orăşenesc Făget - Timiş
Stimate Domnule Ministru,
Decizia de desfiinţare a Spitalului din oraşul Făget – Timiş nu are nicio justificare, din punct de vedere economic, social şi legal.
Luând în discuţie aspectul economic,
această unitate medicală nu înregistrează arierate, începând din anul 2002 şi
până în prezent. Totodată, în baza O.U.G. nr. 162/2008, privind transferul
ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătaţii către
autorităţile administraţiei publice locale şi a Protocolului de Predare –
Preluare nr. 7672, respectiv 5779/21.06.2010, încheiat între Direcţia de
Sănătate Publică a judeţului Timiş şi Primăria oraşului Făget, ansamblul de
atribuţii şi competenţe exercitat până la acea dată de Ministerul Sănătăţii a
fost preluat de către autoritatea administrativă locală, respectiv Primăria
Făget.
Din punct de vedere social,
Spitalul din oraşul Făget este singurul spital din judeţul Timiş, care se află
la o distanţă de 100 de km faţă de clinicile universitare, are o rază de
acţiune de peste 30 de km, fiind cea mai mare din judeţ, iar cele mai apropiate
spitale se găsesc la o distanţă între 30 şi 60 de km. Spitalul orăşenesc Făget
asigură asistenţă medicală de specialitate pentru populaţia din 12 unităţi
administrativ-teritoriale ale judeţului Timiş, cât şi pentru populaţia din
localităţi aparţinând judeţelor limitrofe, Arad, respectiv Hunedoara.
Spitalul Făget este cel mai bun
exemplu de spital corect administrat. Are 120 de paturi, repartizate pe două
secţii şi trei compartimente, respectiv Secţia de Chirurgie Generală, Secţia
Pediatrie şi Compartimente de Medicină Generală, Obstetrică – Ginecologie, Boli
Infecţioase şi Pneumologie. Permanenţa se asigură prin două linii de gardă:
medicală (interne, pediatrie, boli infecţioase, pneumologie) şi chirurgicală
(chirurgie generală, ortopedie şi traumatologie, obstetrică-ginecologie). În
cadrul Secţiei Chirurgie se efectuează intervenţii laparoscopice. În
ambulatoriu este asigurată asistenţa medicală de specialitate pentru: medicină
internă, chirurgie generală, obstetrică-ginecologie, pediatrie, ortopedie şi
traumatologie. Din punct de vedere administrativ, spitalul este structurat în
sistem pavilionar şi are centrală termică proprie. Spitalul are încadraţi
medici specialişti şi primari la toate specialităţile clinice şi paraclinice, inclusiv
compartimentul pentru ATI.
Sub aspect
legal, decizia Ministerului încalcă propria OUG 48/2010, privind
descentralizarea sistemului sanitar, precum şi Constituţia României. Potrivit
OUG 48/2010, Spitalul orăşenesc se află în proprietatea Consiliului Local
Făget, iar Consiliul de Administraţie este cel care are drept de administrare
şi poate decide asupra funcţionării sale. Această măsură a desfiinţării va
încălcă Constituţia, totodată, prin nerespectarea dreptului asupra proprietăţii
şi prin atentarea la dreptul cetăţeanului la servicii medicale decente.
În urma prezentării
argumentelor de mai sus, nădăjduim să fim sprijiniţi în demersul pentru
menţinerea spitalului în oraşul Făget, în scopul asigurării unei asistenţe
medicale de specialitate pentru populaţia întregii zone.
Vă rugăm, D-le
Ministru, a întreprinde măsurile necesare pentru menţinerea unei stări de
normalitate, în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor medicale în zona de
vest a ţării!
Aştept răspuns scris şi verbal.
Mulţumesc!
Desființarea Judecătoriei Făget – Timiș și a
Parchetului de pe lângă această instanță
INTERPELARE
ADRESATĂ:
D-lui Ministru al Justiției, Cătălin Predoiu
DE CĂTRE:
Deputat PSD Timiş, Dorel Covaci
SUBIECT: Desființarea Judecătoriei Făget – Timiș și a Parchetului de pe lângă această instanță
Stimate Domnule Ministru,
Proiectul de Hotărâre al Guvernului, pentru redistribuirea resurselor
umane, financiare, materiale în sistemul judiciar, propune desființarea
Judecătoriei Făget – Timiș și a Parchetului de pe lângă această instanță, pe
considerentul volumului relativ mic de activitate (număr redus de dosare) și
din rațiuni de ordin economic (cheltuieli mari de logistică).
În numele cetățenilor pe care îi reprezintă, edilii localităților din aria
de competență a acestei instituții au înaintat un memoriu Parlamentului
României, exprimând dezacordul ferm față de această intervenție.
Argumentele, care demonstrează justețea poziției adoptate la nivel local,
precum și inconsistența și inoportunitatea acestui demers al instituțiilor
administrative centrale, sunt:
1. Criteriul volumului de activitate al Judecătoriei Făget, exprimat în număr
relativ mic de dosare, nu trebuie absolutizat și nu se poate considera, de unul
singur, sugestiv și decisiv pentru luarea unei măsuri radicale, cum ar fi aceea
de desființare a instanței. Oricât de obiectivă și edificatoare ar părea, la un
moment dat, analiza cifrelor și a procentelor, ea nu surprinde întotdeauna esența
lucrurilor sau cauza reală a fenomenului. Din acest punct de vedere, trebuie să
ținem cont de faptul că populația acestei zone este preponderant rurală, cu
posibilități materiale reduse, astfel încât accesul la justiție este, de multe
ori, considerat un lux. Taxele de timbre, într-un trend de creștere continuă,
determină adâncirea decalajului între zonele rurale și urbane, sub aspectul
accesului la justiție. Costurile enorme cu taxele, expertizele și reprezentarea
în instanță explică cu ușurință reticența justițiabililor de a se adresa
organelor competente pentru soluționarea cauzelor, fapt ce influențează
neîndoielnic numărul de dosare ce se află pe rolul instanței de judecată. Odată
ce s-a considerat oportun și s-a procedat la sporirea taxelor judiciare de
timbre, trebuie să se asume și consecința direct și previzibilă a acestui
demers, anume diminuarea numărului de cauze. Ar fi nedrept ca justițiabilii din
zonă să fie supuși unei duble constrângeri: una de natură pecuniară și una de
natura limitării accesului la aceste servicii de interes public.
2. Criteriul costurilor ridicate de funcționare a Judecătoriei Făget, raportate la
volumul de activitate este, cel puțin, discutabil, întrucât s-au identificat
măsuri ușor aplicabile pentru eficientizarea instituției: reduceri sau ajustări
ale schemei de personal; diminuarea costurilor cu factorul termic, prin optarea
pentru combustibilul lemnos, ieftin și ușor de procurat în zonă, în defavoarea
celui lichid, care se folosește în prezent; alte măsuri ce vor fi identificate,
în urma unei analize de detaliu cost-beneficiu.
3. Desființarea Judecătoriei Făget ar crea cetățenilor numeroase dificultăți de
transport, cheltuieli suplimentare adiacente, pierdere inutilă de timp, amânarea
rezolvării problemelor, neîncredere în autorități, tensiuni și alte neajunsuri.
În prezent, competența Judecătoriei Făget și a Parchetului de pe lângă această
instanță cuprinde orașul Făget și 10 comune învecinate, împreună cu satele
aparținătoare, pe o rază teritorială de 1.447 km pătrați și o populație de
aproximativ 60.000 de locuitori. Distanța dintre aceste localități și
Judecătoria Lugoj este exagerat de mare, iar, inclusiv, legăturile de transport
între mun. Lugoj și satele aparținătoare sunt departe de a fi simplu de
manageriat (distanța între Lugoj și Tomești este 61 km, Lugoj-Luncani 67 km,
Lugoj-Coșevița 55 km, Lugoj-Fârdea 59 km, Lugoj-Ohaba Română 71 km, etc). Pe de
altă parte, măsura preconizată ridică serioase probleme și personalului care deservește
aceste instituții, o parte din acesta urmând a fi relocat, sub aspectul locului
de muncă, la Timișoara, respectiv la Judecătoria Timișoara și Parchetul de pe
lângă această instituție, cu consecințe negative inevitabile în plan familial.
4. Pentru menținerea instituției pledează inclusiv tradiția și argumentele
de ordin istoric. Astfel, Judecătoria de Ocol Făget a fost înființată prin
Ordinul Ministrului Justiției nr. 9.225/1871. În anul următor, Făgetul a
preluat de la Judecătoria Lugoj și Cartea Funciară. În 1952, Judecătoria s-a
transformat în Tribunalul raional Făget, iar, în 1969, ca urmare a
reorganizării administrativ-teritoriale (trecerea la județe), s-a desființat,
fiind reînființată prin Legea nr. 92/1992.
5. Judecătoriei și a Parchetului de pe lângă
Judecătoria orașului Făget, Cartea Funciară și Unitatea de Jandarmi
funcționează în imobilul aflat în proprietatea Ministerului Justiției,
negenerându-se astfel cheltuieli suplimentare cu spațiile închiriate.
6. În sfârșit, considerăm că cea mai simplă, oportună și eficientă soluție de
rezolvare a problemei, implicit de înlăturare a neajunsurilor mai sus
menționate, fie singură, fie corelată cu alte măsuri adiacente, pe care le-am
menționat deja, constă în modificarea ariei de competență a instanțelor
judecătorești (Făget, Lugoj, poate Timișoara), măsură care ar duce la o mai
bună împărțire a cauzelor pe judecătorii.
Orice soluție de rezolvare este preferabilă aceleia, a desființării
Judecătoriei. Din acest punct de vedere, vă rugăm să luați în considerare, în
ultimă instanță, chiar posibilitatea înființării unui sediu secundar cu
activitate permanentă, conform art. 42 din Legea 304/2004, măsură ce s-ar plia
perfect situației date.
Aștept răspuns
scris.
Mulțumesc!
Centura ocolitoare
a orașului Făget – Timiș
INTERPELARE
ADRESATĂ:
D-nei Ministru a Transporturilor, Anca Boagiu
DE CĂTRE:
Deputat PSD Dorel Covaci, Colegiul nr. 9 Timiş
SUBIECT: Centura ocolitoare a oraşului Făget – Timiş
Stimată Doamnă Ministru,
Configurarea reţelei de drumuri naţionale face ca artera DN 68 A Ilia -
Lugoj să străbată oraşul Făget de la un capăt la celălalt, cu traversarea
centrului civic, zonă în care se regăsesc imobile cu valoare istorică,
construite înainte de 1900, cu o structură mai puţin adaptată la cerinţele
traficului greu.
În mod vădit, aceste clădiri au fost afectate de intensitatea şi densitatea
traficului din zonă, mai ales că unele aliniamente continuative de drum sunt
unite prin curbe de 90 de grade, care determină o creştere a impactului negativ
asupra terenurilor şi imobilelor din imediata vecinătate.
S-au manifestat nenumărate nemulţumiri, concretizate prin înaintarea unor
memorii către Primărie, Prefectura Timiş, Ministerul Transporturilor, Guvern,
pentru devierea traficului greu în afara oraşului.
Sesizându-se necesitatea şi oportunitatea luării unor măsuri concrete
urgente, s-a efectuat un studiu de fezabilitate privind linia de centură a
oraşului Făget, întocmit de către Compania Drumurilor Naţionale.
Ţinând seama de realităţile mai sus menţionate, vă rugăm, D-nă Ministru, să
ne comunicaţi în scris stadiul implementării acestui proiect de maximă
importanţă!
Cu aleasă consideraţie,
Evaluarea terenurilor expropriate din amplasamentul autostrăzii
INTERPELARE
ADRESATĂ:
D-nei Ministru a Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu
DE CĂTRE:
Deputat PSD Timiş, Dorel Covaci
SUBIECT: Nereguli în evaluarea terenurilor expropriate din amplasamentul traseului autostrăzii Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Făget-Deva 01.02.2002 ?
Stimată Doamnă Ministru,
În urma
procesului de evaluare a terenurilor din amplasamentul traseului autostrăzii
Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Făget-Deva, s-au stabilit preţuri diferite pentru
exproprieri, de la localitate la localitate, care nu concordă cu realitatea.
În speţă, pentru
terenurile din comuna Traian Vuia, preţul este de 1,16 euro/m2, în
timp ce, în comunele limitrofe Bethausen şi Dumbrava, preţul ajunge la 3,70
euro/m2, respectiv 3,10 euro/m2.
Aceste diferenţe nejustificate au creat nemulţumiri proprietarilor,
materializate prin scrisori şi memorii depuse la cabinetul parlamentar. Se
speculează că, în ciuda calităţii net superioare sau, cel puţin, comparabile a
terenurilor în zona Traian Vuia, raportată la celelalte două localităţi, mai
sus menţionate, diferenţele rezidă din însăşi apartenenţa politică a edililor
acestor comune la formaţiuni politice membre sau nu a arcului guvernării
(primarul din comuna Traian Vuia este PSD, iar în Bethausen şi Dumbrava edilii
au orientarea politică a puterii).
Vă rugăm, D-nă
Ministru, a întreprinde măsurile necesare pentru a înlătura aceste neajunsuri!
Aştept răspuns scris şi verbal.
Mulţumesc!
Învățământ - Modul de aplicare în teritoriu a HG
1618/2009 27.02.2010
INTERPELARE
ADRESATĂ: D-lui Ministru al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, DANIEL PETRU FUNERIU
SUBIECT: Modul de aplicare în teritoriu a HG 1618/2009 şi consecinţele pentru învăţământul primar în zona rurală
Stimate Domnule Ministru,
Am fost informat despre simularea prevederilor HG 1618/2009, pe care Inspectoratul Şcolar Timiş a solicitat-o directorilor
de unităţi de învăţământ din teritoriu. Am primit semnale de îngrijorare din
partea primarilor, profesorilor, părinţilor, referitoare la faptul că în
şcolile cu tradiţie din localităţile lor, soluţiile găsite pentru aplicarea
acestei HG, prin desfiinţarea claselor I-IV din mediul rural, se aplică
necorespunzător şi în mod tendenţios.
Una dintre aceste sesizări adresate mie este din partea părinţilor şi
elevilor Şcolii cu clasele I-IV Temereşti, oraşul Făget, judeţul Timiş, prin
care se arată că, în urma unei hotărâri luată în şedinţa din 28.01.2010, s-a
propus desfiinţarea şcolii din această localitate. Această soluţie este total
nerealistă, întrucât sediul şcolii a fost reabilitat, în conformitate cu
cerinţele şi normele europene, mai mult, fiind chiar singura instituţie
acreditată şi autorizată, din punct de vedere sanitar, de pe raza localităţilor
aparţinătoare oraşului Făget. Sediul şcolii dispune de săli de clasă şi grupuri
sociale modernizate, pentru elevii claselor I-IV şi preşcolari, racordare la
sistemul apă-canal, microstaţie de epurare şi încălzire centrală.
Menţionez, de asemenea, că şcoala şi grădiniţa sunt dotate cu mobilier nou
şi 11 calculatoare. În prezent, şcoala funcţionează cu 16 elevi şi 23
preşcolari, urmând ca în perioada următoare, numărul elevilor ciclului primar
să crească la 27.
Soluţia găsită, de a transfera elevii claselor I-IV la şcoala din oraşul
Făget, ar fi o cheltuială în plus (microbuz, şofer, dificultăţi şi griji în
plus pentru părinţi), când alternativa funcţionării în acest sediu modern ar fi
cea mai simplă şi mai eficientă soluţie. În plus, grădiniţa îşi va desfăşura
activitatea, în continuare, în această clădire, cu acces la toate utilităţile
(încălzire, curent electric, apă), deci nu se pune problema economisirii de
resurse. În concluzie, această măsură nu ar avea o justificare economică, ci,
din potrivă, reducerea postului unui învăţător ar atrage cheltuieli
semnificative, în plus.
Logica şi argumentele raţionale ale unei astfel de acţiuni nu există; ne
confruntăm cu o altă acţiune dictată politic, şcoala desfiinţându-se, în mod
evident, datorită rezultatelor la vot, în localitatea respectivă, mai puţin
favorabile partidului la guvernare. Asemenea situaţii se regăsesc în multe alte
localităţi de pe raza Colegiului nr. 9 Timiş, pe care îl reprezint în
Parlament, de exemplu, Victor Vlad Delamarina şi oraşul Buziaş.
Domnule Ministru, vă rugăm să întreprindeţi măsurile ce se impun, pentru ca
asemenea situaţii să nu fie validate, să nu se repete şi să îmi comunicaţi
posibilitatea ca elevii şcolii cu clasele I-IV din Temereşti să
frecventeze cursurile, în continuare, în locaţia actuală!
Cu stimă şi consideraţie,
Deputat PSD
DOREL COVACI
Colegiul 9 Timiş
Aplicarea hotărârii desființării Școlii primare din
Temerești – Timiș 19.04.2010
INTERPELARE
ADRESATĂ:
D-lui Ministru
al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, DANIEL PETRU FUNERIU
SUBIECT: Aplicarea hotărârii
desființării Școlii primare din Temerești – Timiș și consecinţele pentru
învăţământul primar în zona rurală
Stimate Domnule
Ministru,
În data de 10.02.2010 am înaintat o interpelare, în care am solicitat
lămuriri privind desființarea prin comasare a Școlii cu clasele I – IV
Temerești, jud. Timiș. Mă declar profund nemulțumit de răspunsul primit, prin
adresa cu nr. 10.711/15.03.2010, care mi-a parvenit în data de
12.04.2010, din următoarele considerente:
- Nu există o
analiză obiectivă a școlilor primare din localitățile aparținătoare orașului
Făget. La o observație mai atentă, se constată că școala din Temerești este una
dintre cele mai modernizate instituții de învățământ, care încorporează
investiții recente semnificative în infrastructură și dotări.
- În
localități arondate orașului Făget, amplasate la o distanță de doar 2 km una de
cealaltă, Brănești și Jupânești, funcționează școli cu clasele I-IV, fără a fi
propuse pentru desființare și comasare; între Temerești și cea mai apropiată
localitate, orașul Făget, se află 6 km.
- Numărul de elevi din Jupânești este 10; în Temerești sunt 16.
- Grădinița din Jupânești e desființată din 2009 și e transferată în Brănești; în
Temerești funcționează cu 25 de copii.
- Clădirea școlii din Jupânești este deteriorată, fără apă curentă, neautorizată
sanitar, cu grupuri sanitare în curte, nu dispune de teren de sport, nu se află
cuprinsă în niciun program de reabilitare; Școala din Temerești a fost
reabilitată cu fonduri europene în 2007, deține grupuri sanitare moderne, cu
dușuri, încălzire centralizată, stație de epurare proprie, rețea de calculatoare,
sală pentru activități recreative, teren de sport, utilități separate pentru
grădiniță, se întrețin activități extrașcolare de sport și informatică,
supravegheate de profesori calificați.
Pe de altă parte,
spațiile din orașul Făget, care ar trebui să susțină activitățile educative
transferate ale Școlii din Temerești sunt improprii, improvizate în localul
grădiniței cu program prelungit, cu grupuri sanitare comune, fără separație,
încăperi împărțite prin pereți despărțitori, cu trecere dintr-una în alta,
perturbând astfel calitatea actului educativ.
În plus,
desființarea Școlii din Temerești este ilegală, întrucât nu a fost pusă în
discuția Consiliului de Administrație al Liceului „Traian Vuia” Făget.
Procesul-verbal a fost semnat de câțiva membrii ai Consiliului, în afara
ședinței.
Toate de mai sus
constituie o dezinformare și un abuz din partea conducerii Liceului „Traian
Vuia” Făget, precum și a Inspectoratului Școlar Județean Timiș, care nu au o
justificare obiectivă pentru măsurile propuse, de desființare a Școlii din
Temerești.
Rămâne valabilă
bifarea răzbunării politice, ce se întâmplă, din păcate, și la alte școli din
Colegiul 9 Timiș, creând astfel precedente grave în buna desfășurare a reformei
în învățământ.
Vă rog, Domnule
Ministru, să luați măsurile ce se impun!
Aștept răspuns
scris.
Vă mulțumesc!
Învățământ -
Efectele retrograde ale aplicării OUG 114/2009 şi HG 1618/2009
INTERPELARE
ADRESATĂ:
D-lui Ministru al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Funeriu
DE CĂTRE:
Deputat PSD Dorel Covaci, Colegiul nr. 9 Timiş
SUBIECT: Efectele retrograde ale aplicării OUG 114/2009 şi HG 1618/2009
Stimate Domnule Ministru,
În urma
aplicării măsurilor de restructurare masivă a sistemului de învăţământ, în
judeţul Timiş continuă să funcţioneze şcoli neautorizate de către DSPJ, în timp
ce alte unităţi modernizate, cu autorizaţie sanitară de funcţionare, au fost
desfiinţate.
Totodată, măsurile de comasare şi reducere a posturilor în învăţământ,
impuse în vederea reformării şi eficientizării costurilor, generează
neajunsuri, prin necesitatea organizării activităţilor în 2, 3 schimburi sau
relocarea elevilor.
Pentru o analiză de detaliu a situaţiei în judeţul Timiş, vă solicit:
- Numărul şcolilor comasate, cu menţionarea localităţilor şi a numărului de
elevi per unitate de învăţământ
- Numărul şcolilor necomasate, cu menţionarea localităţilor şi a numărului
de elevi per unitate de învăţământ
- Numărul şcolilor comasate, cu autorizaţie de funcţionare
- Numărul şcolilor funcţionale, fără autorizaţie.
Aştept răspuns scris.
Cu aleasă consideraţie,
Blocaj în sistemul investiţiilor din infrastructura
şcolară 23.12.2010
INTERPELARE
ADRESATĂ:
D-lui Ministru al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, DANIEL PETRU FUNERIU
SUBIECT: Blocaj în sistemul investiţiilor din infrastructura şcolară
De curând s-a dat startul noului an şcolar 2009-2010. Cu toţii, de la copil la părinte, de la
dascăli şi educatori şi, mai departe, la autorităţile de stat cu
responsabilităţi în acest domeniu avem datoria ca, în ciuda greutăţilor care se
ivesc de-a lungul timpului, să ne îndeplinim misiunea.
Noul an şcolar ne aminteşte că există
la multe unităţi şcolare lucrări începute şi nefinalizate, altele care au fost
executate, dar s-au depăşit costurile iniţiale şi, o ultimă categorie, lucrări
care aşteaptă de ani de zile să fie demarate. Problemele cele mai mari sunt în
cazul lucrărilor executate, recepţionate şi neplătite. Firmele executante cer
banii de la stat, dar nu primesc decât promisiuni. Cu siguranţă că nici nu se
mai pune problema ca aceşti antreprenori să preia noi lucrări, cu termen de
plată indefinit.
În judeţul Timiş lucrările executate, recepţionate şi neplătite cumulează un total de
12.684 mii ron, iar necesarul de reabilitări, fără finanţare, acoperă 4.300 mii
ron. De asemenea, o problemă deloc de neglijat este cea a retrocedării sediului
Inspectoratului Şcolar Timiş. Acesta a fost preluat de Fundaţia Caritatea a
cultului mozaic, care deja l-a pus în vânzare, pentru suma de 1,8 mil euro.
Asigurarea acestor sume ar genera o bună funcţionare a instituţiilor de stat în
judeţul Timiş.
Neachitarea sumelor angajate determină blocajul financiar,
insolvabilitatea, falimentul antreprenorilor din construcţii. Atenuarea blocajului financiar şi fluidizarea
decontărilor între instituţiile de stat debitoare şi furnizorii
/creditori va relansa moneda în economie, ca suport pentru recapitalizare, va conferi
bonitate financiară agenţilor economici şi va acoperi deficite ale bugetului de
stat, prin plata contribuţiilor obligatorii şi impozite.
În plan concret, susţinem acceptarea unor
modalităţi de compensare şi regularizare a
restanţelor statului cu datoriile bugetare ale firmelor şi crearea bazei legale pentru stingerea unor creanţe
comerciale prin creanţe bugetară şi invers.
Această soluţie ar fi agreată de toate părţile,
inclusiv Asociaţia Naţională a Constructorilor, care se va alătura acestui
demers.
Rugăm, aşadar, insistent Guvernul, pentru
rezolvarea situaţiei de urgenţă, în interesul tuturor părţilor.
Vă mulţumim pentru intenţia de rezolvare şi pentru
buna colaborare!
Soluții pentru reluarea legăturilor feroviare directe între București și orașul Făget – Timiș
INTERPELARE
ADRESATĂ:
D-lui Ministru
al Transporturilor, Radu Berceanu
SUBIECT: Soluții pentru reluarea
legăturilor feroviare directe între București și orașul Făget – Timiș
Stimate Domnule
Ministru,
Datorită unor calamități, a fost întreruptă circulația feroviară pe traseul
Timișoara – Caransebeș - Turnu Severin – București, folosindu-se alte
rute ocolitoare. Unele dintre aceste trasee provizorii trec și prin orașul
Făget - Timiș, localitate aflată la confluența între județele Timiș, Arad și
Hunedoara și centru important, care polarizează întreaga zonă de influență,
între Lugoj, (Timiș) – Lipova, (Arad) – Deva (Hunedoara), fără a opri însă. La
fel, e funcțională ruta Timișoara – Lugoj –Deva – București, care traversează
fără oprire orașul Făget.
Stimate Domnule Ministru, vă rog să formulați o soluție pertinentă pentru
recreearea unor legături feroviare directe între București și Făget, în așa fel
încât principalele trenuri să aibă oprire inclusiv în acest oraș!
De asemenea, vă rog să mă informați asupra posibilității repunerii în
circulație a acceleratului București – Brașov – Sibiu – Deva – Făget – Lugoj –
Timișoara!
Vă mulțumesc!
Suspendarea traficului feroviar pe linia Timișoara – Caransebeș - Turnu Severin – București
INTERPELARE
ADRESATĂ:
D-lui Ministru al Transporturilor, Radu Berceanu
SUBIECT: Suspendarea traficului feroviar pe linia Timișoara – Caransebeș - Turnu Severin – București
Stimate Domnule Ministru,
Datorită unor calamități, a fost întreruptă circulația feroviară pe traseul
Timișoara – Caransebeș - Turnu Severin – București, folosindu-se altă
rută ocolitoare. În aceste condiții, fluiditatea traficului e compromisă,
parcurgându-se distanțe mai mari, inutile, cu timpi de călătorie și
așteptare suplimentari. De asemenea, unele destinații nu se mai regăsesc în
noile variante de parcurs.
Considerând cele de mai sus, vă rugăm, D-le Ministru, să ne informați
asupra momentului de finalizare al lucrărilor, pentru repunerea în circulație a
trenurilor pe traseul inițial!
Vă mulțumim!
Neplata
drepturilor persoanelor cu handicap și însoțitorilor acestora
INTERPELARE
ADRESATĂ:D-lui Ministru al Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ioan Botiș
DE CĂTRE:
Deputat PSD Timiş, Dorel Covaci,
SUBIECT: Neplata drepturilor persoanelor cu handicap și însoțitorilor acestoraStimate Domnule Ministru,
Din audiențele avute la nivelul biroului parlamentar din județul Timiș, tot
mai multe sesizări au avut ca obiect drepturile pecuniare nesatisfăcute ale
persoanelor cu handicap și ale însoțitorilor acestora.
Vă rog să-mi
comunicați numărul de dosare pentru persoane cu handicap, la nivel național,
numărul de însoțitori ai acestora și dacă sunt asigurate prin bugetul anual
fondurile pentru plata acestor drepturi!
Aştept răspuns scris și oral.
Cu aleasă
consideraţie,
Stingerea datoriilor statului către
societăţile comerciale
INTERPELARE
ADRESATĂ:D-lui Ministru al Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţeanu
DE CĂTRE:
Deputat PSD Dorel Covaci, Colegiul nr. 9 Timiş
SUBIECT: Stingerea datoriilor statului către societăţile comercialeStimate Domnule Ministru,
Considerăm că OUG nr. 51/2010 şi Ordinul nr. 1930/150/2010 al Ministerului
Finanţelor Publice şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru
aprobarea Procedurii de compensare conform art. 8 din OUG nr. 51/2010, privind
reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, precum
şi alte măsuri financiare sunt insuficiente, deoarece prin neîncasarea
integrală a facturilor emise, multe dintre societăţile comerciale intră în
procedură de faliment, cu toate consecinţele negative a pierderii locurilor de
muncă, a unor contribuitori la bugetul de stat şi a blocării activităţii altor
entităţi economice, situate în aval sau amonte.
În acest context, vă solicit să precizaţi când vor putea fi achitate
integral datoriile către societăţile comerciale, ce au efectuat, în baza unor
contracte legale, lucrări recepţionate şi facturate încă din anul 2008.
Aştept răspuns scris.
Cu aleasă consideraţie,
Neplata
despăgubirilor proprietarilor de animale
bolnave de anemie infecțioasă ecvină
INTERPELARE
ADRESATĂ:
D-lui Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, VALERIU TABĂRĂ
DE CĂTRE:
Deputat PSD Timiş, Dorel Covaci
SUBIECT: Neplata despăgubirilor proprietarilor de animale bolnave de anemie infecțioasă ecvină
Stimate Domnule Ministru,
La audiențele pe care le-am acordat în cadrul cabinetului parlamentar din
teritoriu, s-au prezentat un număr de 7 cetățeni, nemulțumiți de faptul că nu
au fost depăgubiți pentru caii bolnavi de anemie infecțioasă ecvină, care au
fost ridicați pentru sacrificare. Deși au trecut 4 ani de la semnalarea
pierderilor, iar actele pentru primirea despăgubirilor au fost depuse, în
conformitate cu HG 1214/07.10.2009, compansația nu s-a primit.
Dosarele au fost depuse de următorii cetățeni:
1. Matei
Constantin, în 15.03.2010
2. Văcariu
Petru, în 15.03.2010
3. Lupulescu
Niculae, în 08.04.2010
4. Jude
Romulus, în 08.04.2010
5. Faur
Ioan, în 19.11.2010
6. Capdemai
Florea, în 28.11.2010
7. Otescu
Ioan, în 09.11.2010
Vă solicit rezolvarea de urgență a acestor dosare și plata despăgubirilor
cuvenite, menționând și faptul că unul dintre păgubiți, anume Văcariu Petru, a
împlinit deja vârsta de 90 de ani!
Mulțumesc!
Cu stimă,
Măsuri pentru susținerea micilor producători în
agricultură
INTERPELARE
ADRESATĂ:
D-lui Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără
DE CĂTRE:
Deputat PSD Dorel Covaci, Colegiul nr. 9 Timiş
SUBIECT: Măsuri pentru susținerea micilor producători în agriculturăStimate Domnule Ministru,
Situația în teritoriu ne demonstrează că micii fermieri, producători
agricoli sau crescători de animale, se confruntă cu realitatea imposibilității
valorificării produselor obținute. Acumularea stocurilor pe termen indefinit
blochează activitatea în acest sector deosebit de important și creează probleme
în reluarea lucrărilor pentru noul sezon.
Aceste considerente pun în pericol existența micilor gospodării țărănești
tradiționale, celule de bază ale economiei naționale.
Ce măsuri preconizează ministerul pe care îl conduceți, pentru a salva de
la dezastru agricultura de subzistență?
Aştept răspuns scris și oral.
Cu aleasă
consideraţie,
Programul
Operațional Pescuit
INTERPELARE
ADRESATĂ:
D-lui Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, MIHAIL DUMITRU
SUBIECT: Măsuri incoerente aplicate deponenților documentațiilor pe programul Programul Operațional Pescuit, sesiunea 2009
Stimate Domnule Ministru,
Restructurarea cadrului instituțional de implementare a Programului
Operațional de Pescuit, concret, transferarea Autorității de Management de la
ANPA la MADR, Direcția Generală Pescuit, precum și toate modificările conexe în
sfera cadrului legislativ și a criteriilor de evaluare, selecție și contractare
impun măsuri tergiversante, incoerente, de neacceptat pentru potențialii
beneficiari ai acestor fonduri europene, care deja au depus documentații și se
regăsesc în diverse faze ale procesului de evaluare și selecție.
Recomandarea de retragere a documentațiilor, în vederea revizuirii și
completării, pentru ca, mai apoi, să fie redepuse, reanalizate, din punct de
vedere al eligibilității, conformității și reevaluate tehnic și financiar, nu
pare a fi în acord cu politica țării noastre de stimulare, sprijin,
simplificare, creștere și accelerare a absorbției fondurilor externe
nerambursabile. Documentațiile depuse și, mai apoi, retrase, înseamnă timp
pierdut, bani risipiți pe servicii de consultanță, studii de fezabilitate,
avize, acorduri și alte documente, pasibile de a ieși din perioada de
valabilitate. Deși în anul 2009 au fost depuse 38 de proiecte, în valoare de 30
milioane euro, nu a fost contractat niciun ban, iar aceste cerințe noi creează
premise ca sumele să se întoarcă neatinse la bugetul Uniunii Europene.
Este cazul SC NIMB SA Timișoara, care, în iulie 2009, a fost informată,
prin adresa ANPA nr. 4189/27.07.2009, că proiectele depuse sunt declarate
conforme și eligibile la nivel regional, după analiza și efectuarea vizitei pe
teren și că urmează să fie evaluate tehnic și financiar, de către evaluatori
externi. Prin adresa 911.116/11.02.2010 a Direcției Generale Pescuit din cadrul
MADR, beneficiarului i s-a recomandat să-și retragă proiectele “Extindere fermă sturioni –
creștere intensivă”, depus în cadrul POP, Axa 2, Măsura 2.1. Investiții productive în
acvacultură, cu nr. RO 2.1 16/06/09 07 37 0017 și “Extindere fermă sturioni –
producție/industrializare”, depus în cadrul POP, Axa 2,
Măsura 2.6. Investiții în procesare și marketing, cu nr. RO 2.6 16/06/09 07 37
0018, în scopul revizuirii și completării.
Având în vedere cele menționate, considerăm că se impune o corelare la
nivel central, regional și local între instituții - autoritate de management și
organisme intermediare, o colaborare interprograme, precum și identificarea și
aplicarea unei strategii pro-benficiar în derularea și managementul fondurilor
europene. De asemenea, restrângerea termenelor de evaluare, eliminarea
verificărilor paralele și/sau succesive ar conlucra pentru îndeplinirea
obiectivul guvernului în exercițiu pe anul 2010, și anume, atingerea țintei de
4,3 mld. euro, bani atrași de la Comunitatea Europeană.
Considerând cele de mai sus, vă rugăm, d-le ministru, să dispuneți
preluarea și repartizarea din oficiu a documentațiilor deja depuse în sesiunile
precedente ale POP, cu eventuala completare sau/și revizuire pe parcurs de
către beneficiari! Totodată, aștept o formulare a poziției dumneavoastră în
scris!
Cu stimă şi consideraţie,
Blocarea activității Centrelor Regionale de Formare pentru
Administrația Publică
INTERPELARE
ADRESATĂ:
D-lui Președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, Andras Szakal
SUBIECT: Blocarea activității Centrelor Regionale de Formare pentru Administrația Publică
Stimate Domnule Președinte,
În urma unor sesizări din teritoriu, vă fac cunoscut că situația Centrelor
Regionale de Formare pentru Administrația Publică din România nu este de
neglijat. Importanța acestor centre în creșterea nivelului de profesionalizare
al funcționarilor publici și a performanței managementului public este de
necontestat.
Prin experiență și înaltă expertiză, aceste instituții garantează, pentru
personalul din administrația publică, cele mai inspirate soluții de formare
profesională, într-un cadru multilateral, beneficiind de o îmbinare optimă
între teorii moderne și practici avansate.
Complexitatea activităților acestor centre, care operează și acoperă o arie
largă, respectiv, câte o regiune de dezvoltare, nu poate face posibilă
decontarea cheltuielilor aferente, exclusiv din surse proprii. Alocările
bugetare de stat pentru derularea activităților sunt insuficiente și tind, pe
capitole importante, către 0.
Ar fi păcat ca o experiență și o expertiză vastă, cu rezultate vizibile în
sfera creșterii gradului de modernizare și a implementării reformelor în
administrația publică, să fie irosite sau puse deoparte, ca o consecință
lamentabilă a contextului crizei acute de resurse din România.
Voi exemplifica toate de mai sus prin cazuistica Centrului Regional de Formare pentru Administrația
Publică Locală Craiova. Rubrici vitale ale bugetului acestei instituții au
alocare 0, constituind sursele principale pentru plata formatorilor și
exercitarea acreditării ECDL – Permisul European de Utilizare al
Calculatorului.
Alte capitole
importante sunt finanțări insuficiente pentru efectuarea deplasărilor la sediul
instituțiilor beneficiare ale trainingurilor – o măsură de compromis pentru
scăderea costurilor administrațiilor publice locale, care poate crește gradul
de interes pentru serviciile de formare, precum și aplicarea regulii
decontărilor cu Autoritățile de Management ale Programelor Structurale,
cheltuieli în aparență, care vor fi returnate ulterior bugetelor proprii, după
validare. În speță, Centrul Regional de Formare pentru Administrația Publică
Locală Craiova implementează proiectul “Un pas spre informatizare în medicina de familie”,
finanţat prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 – 2013, în parteneriat cu Societatea Naţională de
Medicină Generală din România – Filiala Dolj. În lipsa acestor fonduri,
acest proiect, precum și altele cuprinse în portofoliul centrului nu vor
demara.
În concluzie, vă solicităm, D-le Președinte, o formulare de poziție, cu
nuanțarea măsurilor care pot fi aplicate pentru soluționarea acestor blocaje
inerente. Vă rugăm, să ne înaintați un comunicat scris pe această temă!
Vă mulțumesc!
Situația Școlii din Remetea Luncă-Timiș
INTERPELARE
ADRESATĂ:
D-lui Ministru
al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Funeriu
DE CĂTRE:
Deputat PSD Dorel Covaci,
Colegiul nr. 9 Timiş
SUBIECT: Situația
Școlii din Remetea Luncă-Timiș
Stimate Domnule
Ministru,
Am primit numeroase sesizări din partea părinților
elevilor Școlii cu clasele I-IV din
localitatea Remetea Luncă, comuna Mănăștiur, Timiș, cu privire la situația
neplăcută, nou creată.
Această instituție continuă să funcționeze cu 30 de
elevi, inclusiv după aplicarea măsurilor de restructurare din sistemul de
învățământ. Cu toate acestea, după începerea anului școlar și în urma
pensionării unui cadru didactic din localitatea Mănăștiur-Timiș, învățătoarea
claselor a 3-a și a 4-a din Remetea Luncă a fost relocată în locul acestuia, în
centrul de comună, împreună cu cei 16 elevi pe care îi pregătea.
Menționez că argumentele relocării au fost legate de
faptul că în Mănăștiur erau 2 învățători, dintre care cel pensionat nu avea
decât 7 elevi, deci clasa nu ar fi întrunit minimul de 20, pentru a
funcționa legal.
Situația celor 16 elevi de clase primare, obligați să
facă naveta zilnic 5 km, cu un microbuz de doar 8 locuri, nu poate fi tolerată.
Părinții acestora au înaintat un memoriu Inspectoratului
Școlar Județean Timiș, înregistrat cu nr. 8296/22.09.2010, prin care și-au
manifestat dezacordul pentru aplicarea acestei soluții.
La rândul meu, solicit revenirea la situația inițială, a
desfășurării activității în incinta Școlii din Remetea Luncă, care dispune de o
clădire reabilitată și autorizată pentru funționarea normală a cursurilor.
Aştept răspuns oral și scris.
Vendetta, epurări politice de culoare portocalie
D-nelor şi domnilor,
Situaţiile disperate cer măsuri cumpătate. Este o parafrază a unui vechi
proverb chinezesc, care sintetizează mesajul pe care vreau să vi-l prezint.
Condiţiile economice şi sociale dificile prin care trece naţiunea noastră ar fi
trebuit să ne pună pe toţi într-o echipă comună, capabilă să articuleze cele
mai bune soluţii pentru a atenua efectele dramatice ale crizei profunde prin
care trecem. Din nefericire, politica românescă este, din nou, în disonanţă cu
priorităţile cele mai critice ale susţinătorilor săi.
Astfel, procesul nefiresc şi perdant de pedelizare al structurilor de
conducere continuă aberant pe toate palierele vieţii noastre economice şi
sociale. În fiecare săptămână plec din teritoriu, iar la întoarcere mai
aflu că alţi şefi de instituţii, în funcţie de ani întregi, cu rezultate
recunoscute şi premiate la nivel judeţean şi naţional, validaţi de atâtea
momente bune şi rele, pe care le-au depăşit cu profesionalism şi dedicare, au
fost destituiţi, doar pentru simplul fapt că au ales altceva decât
portocalele.
Carnetul de membru PDL a devenit o necesitate pentru oricine, îndreptăţit
sau nu, care doreşte să acceadă sau să-şi conserve o oarecare poziţie de
responsabilitate civică sau socială. Destituiri anunţate de trimişii PDL la
ceas de seară sau la cântatul cocoşilor: Serviciile dumneavoastră nu ne mai
sunt necesare; de mâine vine omul nostru. Şi aceasta, în contextul în care
opozanţii PDL-ului sunt numiţi neocomunişti, conservatori şi corupţi.
Vendetta politică, poliţe personale sau epurarea masculilor beta, cei care
nu mai au drept de reproducere, indiferent de calităţile lor, sunt plătite şi
bifate prin pârghii politice. Puterea e exclusiv şi neproductiv în mâinile
masculilor Alfa. Ordinul de luptă este că cei care au pierdut trebuie să fie
anihilaţi, până nu capătă vigoare să se ridice din nou. Criteriile profesionale
de recunoaştere, meritocraţie şi suport public au devenit un mit, o utopie. Ce
mai contează că e director de spital, şcoală, ocol silvic, în functie de zeci
de ani, când se ştie că are prieteni în PSD. Şi de ce nu l-am putea numi pe al
nostru, care nu are nici studii manageriale, iese la pensie la anul,
subordonaţii îi detestă limitarea profesională, dar ne-a adus voturi multe şi trebuie să-l recompensăm; că
doar i-am promis în campanie. D-nelor şi d-nilor, bine aţi venit la bursa
trocurilor de favoruri!
Cine nu-i cu noi, cu siguranţă, e împotriva noastră! Iată cum s-a modificat
până şi vestitul proverb cominternist! Te lepezi sau nu? Primeşti botezul întru
PDL? Sunt întrebări cheie cărora au trebuit să le găsescă răspuns toţi cei care
nu vor să facă un pas înapoi în carieră sau care consideră că au ceva de spus
în sfera profesională. Cazurile mediatizate la nivel naţional sunt doar vârfuri
vizibile ale aisbergului, pe lângă ce se întâmplă în teritoriu. Abuzurile reprezentanţilor guvernului în judeţe asupra aleşilor
locali, de altă factură decât PDL, asupra şefilor de servicii descentralizate,
precum şi împotriva funcţionarilor publici din administraţia publică locală şi
judeţeană, care nu agrează portocaliul în garderobă; controale abuzive, pentru
a-i determina pe aceştia să demisioneze din funcţiile în care au fost aleşi ori
numiţi sau din calitatea de membru non-PDL sau, pur si simplu, destituiri
nemotivate sunt la ordinea zilei. Şi asta nu e tot: să fie umiliţi, să treacă
pe sub arcul de furci caudine, ca să ştie cine e şeful!
Distanţa între “aparatzchky”
(expl: aparatul devotaţilor/camarila) şi opozitie poate
fi parcursă acum doar cu viteze superluminice. Opoziţia nu mai poate fi
considerată, în aceste condiţii, dozator şi reglator fin de putere, constructiv
şi echilibrant, ci trebuie doar să se focalizeze pe contracararea atacurilor la
persoană, lovituri sub centură, demontarea acuzelor nefondate. Doamne fereşte,
să mai fii şi vocal, să dai în vileag nedreptăţile şi să arăţi cu degetul, că
ajungi carne de tun, după modelul “blitzkrieg” (expl: denumirare dată de
nazişti războiului fulger de anihilare a duşmanilor)! Fabricarea dosarelor
şi a acuzaţiilor a devenit o nouă industrie. Păcat că nu ne poate scoate din
criză, pentru că noii guvernanţi par să aibă reale expertize şi să-şi facă
treaba de minune. Şi toate acestea, în condiţii de recesiune profundă socială
şi economică.
Am să mă opresc la
două exemple din Colegiul 9 Făget – Buziaş, jud. Timiş:
1.
Cazul directorului
Liceului Teoretic „Traian Vuia” Făget, prof. Victor Birău, proaspăt demis, în
mod nejustificat şi deranjant, de către reprezentanţii Inspectoratului Judeţean
Timiş, chiar în faţa corpului profesoral. A fost director de şcoală în
localitatea Făget în periodele 1995-2005 şi 2007-2010. A preluat poziţia prin
concurs, în anul 2007, apoi a obţinut încă un alt mandat, de 4 ani, tot prin
concurs, în aprilie 2008. În toată perioada în care şi-a exercitat funcţia, a
dovedit reale capabilităţi manageriale. A fost recunoscut şi apreciat pentru
activităţi deosebite de către Ministerul Învăţământului, în decembrie 2007, şi
premiat, alături de alţi doi directori de licee din judeţul Timiş, la Gala
Directorilor 2007. S-a implicat în realizarea unor proiecte deosebite: a
finalizat investiţiile unui corp de clădire a liceului, cu 14 clase, 2
laboratoare, sală de sport, sală de calculatoare, cancelarie, sală de
festivităţi, cantină, sală de mese şi dotările aferente. Actul de demitere e
ilegal şi perturbă buna desfăşurare a activităţilor, creând nemulţumiri
profesorilor, părinţilor şi elevilor.
2 Cazul nr. 2
e al directorului Spitalului orăşenesc Făget, d-na dr. Delia Glava, manager în
perioada 1987-1996 şi 2000-2009, recunoscut la nivel judeţean şi naţional, care
a obţinut performanţa de a încadra instituţia ca cel mai bun spital din judeţul
Timiş, fără datorii. De-a lungul anilor a reuşit să îndeplinească indicatorii
de management cu evaluarea foarte bine. Este multi-specializată, prin
absolvirea unor numeroase cursuri de management de lungă şi scurtă durată. A
avut o bună colaborare cu organizaţiile sindicale şi profesionale din ramură.
În mod evident, destituirea domniei sale din funcţie va stopa demararea sau
continuarea unor proiecte şi programe importante pentru modernizarea
Spitalului orăşenesc Făget.
Vă întreb
numai câte resurse se risipesc prin aceste epurări, motivate doar politic:
bani, timp, cunoştinţe, încrederea personalului subordonat şi a
colaboratorilor.
Din nefericire,
arbitrul economic al crizei îşi va cere tainul acestei incompetenţe a
deprioritizării interesului naţional în favoarea celui personal şi de grup.
Înţelepciunea politică a momentului ar trebui să fie punerea împreună a celor
mai bune resurse umane şi manageriale de care dispunem, indiferent de culoarea
politică. Şi, cine ştie, câteodată s-ar putea să colaborăm mai bine
interpartide decât intrapartid, având drept comandament suprem binele naţional.
Dl. Preşedinte
ales, Traian Băsescu a promis, în momentul reconfirmării în funcţie, că va fi
preşedintele tuturor românilor, că va lupta pentru toţi, în mod echidistant,
indiferent de opţiunea pe care şi-au manifestat-o prin vot. Până acum,
realitatea nu confirmă acest lucru, dar avem, pe viitor, speranţe de mai
bine.
Transparența decizională în administrația publică
Considerații pentru susținerea modificării Legii 52/2003,
la inițiativa Coaliției 52
Salut și mă alătur aceastei inițiative lăudabile, care vine să poziționeze
procesul decizional la nivelul autorităților administrative într-un cadru de
normalitate și de armonizare cu standardele impuse și aplicate la nivelul UE!
Suntem membrii ai comunității europene, cu drepturile și obligațiile
aferente, încă din anul 2007, dar, la nivelul autorităților din România, tot
mai există scuza că aderarea nu înseamnă automat și integrare.
Din vârf se asumă ca pe un dat firesc că la nivel de infrastructură,
mentalitate, disciplină suntem decalați spre coadă cu cel puțin 50 de ani. Dacă
asta o spun conducătorii noștri, atunci cum să ne mai mire că străinii ne
etichetează drept hoți, bețivi, obraznici, leneși.
Lipsa transparentizării la nivel decizional este o bucățică dintr-un
întreg, care însumează și alte probleme majore din sfera administrației
publice:
-
Excesiva centralizare și politizare,
-
Structurarea rigidă, bazată pe ierarhie și forme birocratice diversificate
-
Inechitatea opțiunilor, oportunităților și șanselor,
-
Strangularea dialogului social,
-
Îngrădirea accesului la resurse unor comunități, pe criterii politice,
-
Risipa, deturnarea și volatilizarea resurselor financiare etc.
Cei din vârf se folosesc de aceste paravane, tocmai pentru a-și masca
propriile incapacități și slăbiciuni, în ceea ce privește abilitățile de a
gestiona și conduce eficient și, pe de altă parte, pentru a dosi cu viclenie
acte și fapte condamnabile, săvârșite în avantajul propriu sau al grupurilor de
interese, de care sunt legați ombilical.
Considerând aceste evidențe, ne putem da seama de ce drumul spre aplicarea
unui management public de tip participativ este atât de anevoios și presărat cu
atâtea obstacole. Rezistența la schimbare, teama de a permite opiniei publice
să arunce cu ochii la ceea ce se întâmplă dincolo de ușile închise,
ultrasecretizarea, fobia de a prezenta faptele și aspectele așa cum sunt în
realitate, inerția sunt o constantă a structurilor administrative
ultra-conservatoare, îmbâcsite și corupte. Mai multă lumină risipește
întunericul, care îmbracă într-o aură invizibilă aspectele murdare sau
putrede.
E clar că administrația trebuie reinventată, restructurată, modernizată, la
fel ca multe alte domenii ale societății românești, iar un pas esențial îl
constituie tocmai Transparentizarea decizională, prin care s-ar acorda
un rol informal, dar extrem de important, cetățenilor și societății civile,
acela de a arbitra, propune sau corija inițiativele și actele de administrație
publică.
Accesul neîngrădit
al cetăţenilor la informaţia de interes public şi participarea lor în luarea
deciziilor sunt considerate două dintre premisele cele mai importante ale unei
guvernări democratice şi responsabile. Informaţia le permite cetăţenilor să
aprecieze în cunoştinţă de cauză acţiunile administraţiei, să participe în mod
avizat la dezbateri şi în procesul de luare a deciziilor care îi privesc și să
evalueze performanțele administrației publice.
Societatea civilă și cei cărora aceasta le apără drepturile, în speță,
cetățenii, ca o imensă componentă a cererii pe piață, trebuie să fie
întotdeauna cei care să determine conținutul acțiunilor întreprinse la nivel
administrativ public.
Este nevoie de schimbări radicale de mentalitate, de percepție și de
comportament, dar și de schimbarea cadrului legislativ, mult prea permisiv,
care lasă loc de abuzuri și abateri nesancționate, dar generează și
instabilitate legislativă generală, dată de nesusținerea și neîncrederea în
reglementări și legi, care nu au făcut obiectul unor consultări cu cei
interesați.
De aceea, susțin orice inițiativă, în sprijinul întăririi dialogului social
între autoritățile administrației publice și societatea civilă și încurajării
consultării și implicării cetățenilor, în calitate de contribuabili, în
procesul de luare a deciziei publice.
În particular, pentru o mai bună eficientizare, dinamizare și fluidizare a
procesului legislativ, propun modificarea termenului de dezbatere publică a
proiectelor de legi la 60 de zile.
Autoritățile, la orice nivel, au interesul ca deciziile luate să beneficieze
de susținerea celor cărora se adresează. În procesul legislativ, aceasta se
traduce în pachete de legi eficiente, care pot fi aplicate pe perioade mai
lungi și cu efecte mai consistente. Beneficiarii, nu numai că nu mai au
tendința de a se sustrage, ci chiar vin în întâmpinarea aplicării legilor,
simplificând procedurile de implementare.
Loading
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu