1 decembrie este ziua când s-a
împlinit un întreg program stabilit de revoluționarii de la 1848; este
sărbătoarea unității naționale. România modernă are rădăcina principală în
momentul 1 decembrie 1918. Prin forța împrejurărilor, unirea a creat o Românie
victorioasă, pe care ne place să ne-o imaginăm frecvent, în care ne punem toate
speranțele și iluziile noastre. Această victorie a României lui 1918 este
meritul întregii societăți, al școlii, diplomației, administrației, clasei
politice, etc.
Așa cum remarca și istoricul Florin
Constantiniu: ”Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a
istoriei românești. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale
nu este opera niciunui om politic, a niciunui guvern, a niciunui partid; este
fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan țâșnit cu
putere din străfundurile conștiinței unității neamului, un elan controlat de
fruntașii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligență politică remarcabilă spre
țelul dorit.”
La 1 decembrie 1918, Adunarea
Națională de la Alba Iulia era constituită din 1.228 de delegați oficiali din
cele 27 de comitate românești, episcopii, delegații consilierilor, ai
societăților culturale românești, ai școlilor medii și institutelor pedagogice,
ai reuniunilor de meseriași, ai Partidului Social-Democrat Român, ai
organizațiilor militare, ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale,
toate interesele, toate ramurile de activitate erau reprezentate. Cu sprijinul
a peste 100.000 de români din Ardeal și Banat, s-a adoptat o Rezoluție, prin
care s-a consfințit unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara
Ungurească (Crișana, Sătmar și Maramureș) cu România. Momentul creării României
Mari se situează în continuarea acțiunilor unioniste ale românilor din Basarabia
(27 martie 1918) și Bucovina (15/28 noiembrie 1918).
Marea Adunare de la Alba Iulia
proclamă dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins
între Mureș, Tisa și Dunăre, autonomia provizorie a teritoriilor până la
întrunirea Constituantei, deplina libertate națională pentru națiunile
conlocuitoare, libertatea confesională, un regim democratic pe toate palierele
vieții publice, reforma agrară radicală, legislația de ocrotire a muncitorimii
industriale. Adunarea națională salută pe frații din Bucovina, scăpați de
asuprirea monarhiei austro-ungare și celelalte națiuni eliberate (cehoslovacă,
polonă, ruteană, austro-germană), dorește dreptate și libertate atât pentru
națiunile mari, cât și pentru cele mici și eliminarea războiului ca mijloc de
reglementare a raporturilor internaționale, se închină înaintea bravilor români
care și-au vărsat sângele în luptele pentru libertatea și unitatea națiunii
române și transmite mulțumirea și admirația tuturor puterilor aliate, care au
făcut posibilă eliberarea popoarelor asuprite din ghearele barbariei.
Stimați colegi, efortul, jertfa,
sentimentul de dragoste de țară al fiecăruia din ostașii români, care au luptat
în primul război mondial, au constituit pilonii principali, pe care oamenii
politici ai vremii au putut construi, alături de popor, Marea Unire de la 1918.
Similar, unii din pilonii de
politică externă ai României de astăzi sunt contribuțiile extraordinare ale
Armatei române pe teatrele de operațiuni din afara țării, unde reușește să
creeze un echilibru între politicile de alianțe și realitatea de la fața
locului.
În zi de sărbătoare națională,
transmitem mulțumiri Armatei române pentru acțiunile sale, pentru prezență,
forță și pregătire, jertfă, abnegație și devotament, dragoste pentru țară și
popor!
În ziua în care tricolorul flutură
pe toate continentele, acolo unde bate o inimă de român, transmitem cele mai
calde urări fraților noștri și fie ca Dumnezeu să-i ocrotească, oriunde s-ar
afla!
La mulți ani, România! La mulți
ani, români de pretutindeni! Fiți mândri de țara voastră!
Loading
