Este cazul să recunoaștem aspectele pozitive ale schimbării de paradigmă socio-economică!

Ne-am obișnuit, în virtutea inerției, să fim nemulțumiți cu orice se întâmplă în țara noastră. Vrem totul pentru noi, aici și acum, și nu ne interesează argumente, care țin de logică, de contextul real al momentului sau de opiniile specialiștilor. Toată lumea se pricepe la orice și își dă cu părerea, la modul imperativ, despre politică, finanțe, investiții, fiscalitate, industrie, religie, mediu, justiție, agricultură, etc. Cu mâna lipită de telecomanda televizorului sau, având în prelungire, alte apendice tehnologice moderne, ne consumăm cu ritmicitate, doza de senzațional, fabricat sau nu.

Un simplu zâmbet politicos adresat unui adversar politic sau o discuție informală se traduc în mass-media, după noua cutumă, ca BLAT. De aici, o întreagă tevatură, o avalanșă de supoziții și speculații ieftine, care îi bombardează pe protagoniști.

Trusturile media cunosc faptul că scandalul vinde, așa că servesc la cererea clientului. Orice faptă negativă primește un caracter hiperbolizat, generalizat. Etichetările devin injurioase și se asociază unor întregi clase socio-politice. Informațiile obținute ”pe surse” sunt larg uzitate și par suficiente pentru a formula sentințe definitive.

În acest trend al momentului, suntem educați și sugestionați să vedem partea goală a paharului, să ne ascuțim iataganele pentru ”vânătoarea de vrăjitoare”. Premisa este că toată lumea are cel puțin un ”schelet ascuns în dulap”, care poate fi scos la lumină, la momentul oportun; dacă nu, prin diversiune și manipulare, plantat acolo unde trebuie și când trebuie sau, de multe ori suficient, doar insinuat.

Vrem democrație participativă, însă, după ce am fost consultați, nu ezităm să aruncăm cu piatra în cei care au, norocul sau ghinionul, de a încerca să ne împlinescă vrerea; cerem reformă, dar, dacă s-ar putea, să înceapă cu alții, vrem o economie sănătoasă, dar numai în măsura în care aceasta ne aduce beneficii personale directe imediate; dorim salarii, pensii, investiții publice, asistență socială și acces la servicii gratuite de calitate, dar fără să plătim taxe și impozite.

Războiul contemporan se duce pe planul unor ofensive de imagine și defăimare, cu scopul de a sabota, discredita și demobiliza, de a împiedica sinergia unor forțe  politice, și nu numai, care se află împreună din interes și grijă pentru binele țării.

Am supraviețuit ani grei, sub talpa unei puteri toxice, cu efecte dezastruoase pentru România. Cu toate acestea, ne vine greu să ne scuturăm și să ieșim din cercul de neîncredere și apăsare, să recunoaștem diferențele majore de abordare între ce a fost și ce este. Avem tendința de a rămâne blocați în aceeași poziție inflexibilă, refractară, nihilistă, batjocorind și ocărând, inclusiv pe cei care încearcă să îndrepte lucrurile și să aducă o stare de normalitate. Uităm că politicul, ca orice alt domeniu al vieții sociale, este caracterizat de diversitate și, în consecință, generalizările nu-și au rostul. El vine la pachet cu bune și cu rele, cu suișuri și coborâșuri, cu elemente sănătoase, dar și cu uscături, care se strecoară și mai pun, din când în când, bețe în roate sau trag în spate ”locomotiva”. Important este ca aceste piedici să fie înlăturate și, până la urmă, când se trage linia, rezultatul să fie unul pozitiv.

Dacă este să fim cinstiți, nici măcar la nivelul unei celule familiale, lucrurile nu funcționează mereu în cele mai bune condiții, deși problemele și greutățile se reduc la o scară mult mai mică.

Pe această cale, lansez un apel la schimbare de atitudine, la răbdare, la solidaritate cu o forță politică creditată cu o mare încredere la Alegeri, dar împovărată și cu așteptări mari, care a dovedit totuși că se află pe drumul cel bun, care a împlinit parte din promisiunile asumate și își continuă cu destoinicie strădania!

Loading

STOOOP! exploatării gazelor de șist în stațiunea balneo-climaterică Buziaș

Stațiunea Buziaș din jud. Timiș se află pe lista localităților selectate pentru exploatarea gazelor de șist în țara noastră.

În Monitorul Oficial 838 din 12.12.2012 s-a publicat HG 1188/04.12.2012, prin care se aprobă Acordul petrolier clasificat de concesiune pentru explorare/dezvoltare/exploatare în perimetrul orașului-stațiune Buziaș din jud. Timiș, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și S.C. Universal Premium SA.

Precizez că orașul Buziaș este atestat ca stațiune turistică, de interes național, potrivit H.G. 852/2008 (ultima atestare), beneficiind de o inestimabilă bogăție de ape minerale, exploatate pentru consum/îmbuteliere și comercializare, turism și tratament balnear. Factorii terapeutici naturali specifici sunt: apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, feruginoase, clorurate, calcice, magneziene, hipotone, atermale; mofetele și bioclimatul antistres și antiastenic, datorat ionizării negative puternice a zonei.

Obiectivele turistice ale stațiunii sunt:

-Colonada din lemn, o pergolă acoperită, unică în Europa pentru lungimea sa de 510 m, construită în stil turco-bizantin, în anul 1875.

-Parcul cu arbori seculari și veverițe, datând de la începutul secolului al XIX-lea, o adevărată oază de linişte şi relaxare, furnizorul unuia dintre factorii naturali de cură (aeroionizarea).

-Ștrandul cu apă carbogazoasă.

-Izvorul Mihai şi Izvorul Iosif, aleea ionilor negativi, Buveta Izvorul Sănătăţii, Muzeul Balnear (primul muzeu de acest gen din România), etc.

Opiniile activiștilor de mediu și ai specialiștilor în domeniu sunt îngrijorătoare, subliniind riscurile majore, care se asociază iminent forărilor de prospectare, respectiv, exploatare a gazelor de șist, punând în discuție distrugerea ireversibilă a resurselor de ape minerale și a climatului deosebit al zonei prin:

-Poluarea apei freatice și a celei de suprafață;

-Consumul imens de apă dulce, potabilă, sărăcirea apelor de suprafață și/sau a celei freatice;

-Posibilitatea distrugerii zăcământului hidromineral al stațiunii (apele minerale);

-Eliminarea în atmosferă de chimicale, substanțe radioactive;

-Apariția unor iazuri de decantare cu substanțe toxice, chimicale, metale grele, substanțe radioactive;

-Producerea unor cutremure;

-Reducerea suprafeței de teren disponibilă pentru agricultură, împădurire, activități benefice mediului/omului.

Stimați colegi, turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent de mediul înconjurător, acesta reprezentând „materia sa primă”, obiectul și domeniul de activitate și de desfășurare, purtătorul resurselor sale. În scopul prevenirii infestării surselor de apă, a protejării sănătății populației și în temeiul prevederilor instituite prin Legea Minelor nr. 85/2003, Legea Protecției Mediului nr. 137/2005, H.G. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică, lansez un semnal de alarmă și de îngrijorare, pentru a lua în seamă protestul și dezacordul ferm al comunității locale Buziaș, ONG-urilor, cadrelor medicale, mass-mediei naționale, a specialiștilor în probleme de mediu și tuturor celor interesați în conservarea și valorificarea unor zone cu potențial turistic imens din țara noastră! Drept urmare, propun adoptarea măsurilor legale pentru revocarea sau, după caz, încetarea producerii efectelor H.G. 1188/04.12.2012, asumarea și implementarea, cu responsabilitate, a paradigmei dezvoltării economice durabile și salvarea stațiunii Buziaș de consecințele orientării spre producție, în detrimentul conservării mediului!

Loading

Punct de vedere despre propunerea legislativă a d-lui deputat Remus Cernea, privind finanțarea cultelor religioase

Propunerea Domnului Deputat al Alianței USL, Remus Cernea, privind finanțarea cultelor religioase din România exclusiv din contribuția enoriașilor, asemeni așa-zisului model german, nu se încadrează nici în programul politic al USL, nici în contextul realităților românești și, se pare, contrar celor afirmate de inițiatorul proiectului, nici în practica majoritară europeană.

De ceva timp, asistăm, nu numai la nivel național, ci planetar, la un proces atent orchestrat de profanare a sacrului, care induce o stare constantă de dezgust și de deznădejde în sufletele cetățenilor. Sunt convins că dacă există neajunsuri în cadrul Bisericii, ele vor fi îndreptate în sânul ei, de către cei care o conduc.  Valul de critici și informații false, fabricate și diseminate cu regularitate prin toate canalele de comunicare posibile, are însă scopul de a dărâma una dintre cele mai stabile și mai de încredere instituții, responsabilă de păstrarea echilibrului și a unui fundament solid al societății.

Este deranjant să observăm că obișnuiesc să vorbească despre credință și Biserică tocmai cei care nu o au, nici pe una, nici pe cealaltă. Am fi tentați să le spunem: ”Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac!”, dar am greși mult, căci, în fapt, aceștia nu fac decât să se ralieze unei strategii continue de denigrare a Bisericii și conducătorilor ei, inițiată de grupuri de interese străine, potrivnice binelui țării și a poporului român.

În România, potrivit unor informații greșit sau rău-intenționat interpretate, s-a proliferat ideea că, anual, Biserica Ortodoxă primește din partea Statului 540 milioane euro, echivalentul a 0,4% din PIB, când, de fapt, Patriarhia Română a primit doar 55 milioane euro. De aici, o pleiadă de mizerii, direcționate înspre Biserici și personalul deservent.

Domnilor, realitatea este că în majoritatea țărilor europene, Biserica nu funcționează separat de Stat și este finanțată parțial din fonduri publice.

În fapt, așa-zisul Model German este cu totul altul: bisericile catolice și protestante (căci nemții sunt 68% catolici sau protestanți) primesc fonduri consistente din partea guvernelor federale, statale, locale. Guvernul finanțează renovarea și întreținerea clădirilor bisericești și salariile profesorilor de religie. Pe lângă acestea, populația plătește și o taxă reținută la sursa de venit, care se direcționează spre cultul religios al fiecăruia. Potrivit estimărilor, acest impozit către biserici însumează anual aproximativ 10 miliarde euro. Mai mult, bisericile sunt scutite de taxa pe proprietate, de impozitul pe profit și nu fac obiectul vreunei supravegheri de stat. Toate acțiunile bisericilor, ca societăți publice, sunt considerate acte de caritate și se scutesc de impozite.

Stimați colegi, m-a bucurat atitudinea luată de colegii deputați, care și-au exprimat hotărârea de a sprijini bisericile, în nobila lor misiune ce o au de împlinit în societatea românească! Mă alătur, la rândul meu, acestei largi majorități, care susține, fără rezerve, credința și Biserica creștină! În viața poporului român, Biserica nu a fost niciodată un rival, un adversar, un concurent al Statului, ci spațiul în care lumea trecătoare a pământului se întâlnește cu Împărăția veșnică a cerului, ”arcul dintre arșița zilei de acum și speranța zilei de apoi”. Fiind o instituție care nu realizează profituri, Biserica are nevoie de asigurarea unor fonduri, în vederea susținerii activității sale. Modul în care Statul înțelege să o sprijine arată poziția pe care o are acesta față de Biserică, importanța pe care i-o acordă și preocuparea pentru asigurarea continuității activității acesteia.

Potrivit Constituției României, în art. 29, alin. 5, cultele religioase sunt autonome față de Stat și se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenței religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile și în orfelinate. Implicarea Bisericii în aspectele vieții sociale a crescut simțitor în ultima perioadă, cu mari eforturi din partea instituției și a conducerii ei. Sprijinul Statului pentru biserici și autonomia acestora față de Stat ține de tradiția începutului primelor state medievale ale secolului al XIV-lea. Bineînțeles, abordările și cuantumul sprijinului a variat de la o perioadă istorică la alta, de la un principe-domnitor la altul:  Ștefan cel Mare, în sec. al XV-lea, a înmulțit averile mănăstirești, pe când Alexandru Ioan Cuza a secularizat sau etatizat aceste averi, în sec al XIX-lea, asigurând totuși salarizarea clerului.

Până și în timpul regimului comunist, susținerea Bisericii de către Stat a fost păstrată într-o formă minimală, cel puțin scriptic, deși ateismul era ideologia oficială de Stat: Constituția Republicii Populare Române și a Republicii Socialiste Române nu prevedeau expres o separație între Stat și Biserică, iar Statul acorda un sprijin financiar minimal pentru salariile preoților.

Sprijinul Statului față de cultele religioase nu trebuie să se datoreze numai tradiției, ci și realităților economice concrete. Totuși, în primul rând, tradiția multiseculară, de susținere a Bisericii înseamnă și o recunoaștere constantă de către autorități a rolului pe care instituțiile ecleziastice le-au jucat de-a lungul timpului în viața socială-caritativă și spirituală a acestui popor, în promovarea limbii, culturii și identității naționale, a statutului de partener social și factor al păcii sociale.

Mult timp am fost preocupați cum să ne câștigăm libertatea. Putem afirma că am dobândit-o, așa că e momentul să fim responsabili și să o prețuim, să o folosim cu dreaptă măsură, pentru a ne păstra umanitatea și integritatea sufletului!

Să fim conștienți că acțiunile noastre nu au numai consecințe în plan social, terestru, ci, inclusiv pe plan etern, de natură spirituală, transcedentală!

Loading

Întâlnire a reprezentanților Camerei Deputaților cu o delegație a Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei

Pe data de 28 martie a.c., a avut loc o vizită la Parlamentul României a unei delegații a Adunării Interparlamentare Ortodoxe, din cadrul Fundației internaționale pentru unitatea popoarelor ortodoxe. Delegația a reunit Secretarul General al organizației și deputat al Parlamentului elen, dl. Anastasios Nerantzis; Preşedintele Fundaţiei Internaţionale pentru Unitatea Popoarelor Ortodoxe (FIUPO) şi consilier politic principal al AIO, prof. Valeri Alexeev; Președintele Comisiei pentru Educație, Știință, Tineret și Sport, dl. Angel Tilvar și dl. Kostas Migdalis, consilier politic AIO. Această întâlnire s-a înscris în programul evenimentelor aniversare, dedicate împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea acestui organism, în a cărui activitate se implică, încă din 1994, deputaţi ortodocşi ai Parlamentului României, cu binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române.

Adunarea Ortodoxă Interparlamentară este un organism interparlamentar, alcătuit, la inițiativa Parlamentului elen, în 1993, din reprezentanți ai parlamentelor tuturor ţărilor ortodoxe europene, dar şi non-europene, care încearcă să dea un răspuns comun la principalele probleme sociale şi politice din spaţiul ortodox.

Vizita a continuat cu o întâlnire, la sediul Palatului Patriarhiei, cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, care le-a transmis membrilor delegaţiei binecuvântarea şi felicitările Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru toate eforturile de întărire a relaţiilor dintre popoarele ortodoxe, în cei douăzeci de ani de activitate.

Reprezentanții delegației externe au accentuat necesitatea continuării eforturilor organizației la nivel mondial pentru eradicarea fenomenului persecuției creștinilor, pentru promovarea toleranței religioase.  

În urma discuțiilor, s-a evidențiat un total acord între punctele de vedere exprimate de reprezetanții străini, cei ai politicului din România și Biserica Ortodoxă Română, concluzia fiind aceea a unui sprijin total pentru îndeplinirea obiectivelor organizației AIO.

Dialogul interconfesional și cooperarea între religii sunt necesare, în special, în vremurile noastre și în domeniile în care paradigma modernă a eșuat: asigurarea bunăstării materiale și spirituale a oamenilor și prevenirea degradării valorilor sociale și morale.

Tradiția creștină a atașat dintotdeauna o valoare supremă ființei umane și, de aceea, se pune problema sporirii contribuției instituțiilor și organizațiilor religioase în rezolvarea crizei de moralitate, în soluționarea problemelor contemporane cetățenilor, în construirea unui pod între civilizații și culturi, cu scopul consolidării păcii mondiale.

În calitate de membru-delegat al Parlamentului României la această întâlnire, alături de domnul Președinte, Valeriu Zgonea și domnii deputați, Petre Andea și Miron Ignat, adresez un îndemn, stimați colegi, să încercăm să depășim orice limitare, care ține de trendurile naționaliste, de scufundarea într-o stare de automulțumire, autosuficiență, și, prin unitate și universalitate, să căutăm să accentuăm identitatea individuală a Europei de est, a României, în special, în  cadrul pluralismului unei Europe - casă a atâtor popoare, să identificăm modalități prin care să contribuim la construirea și întărirea păcii și dreptății în noua Europă unită.

Loading