Biserica și statul în comuniune, la Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei

Creștinismul și-a adus o contribuție majoră la dezvoltarea civilizațiilor lumii, la stabilirea și implementarea sistemului de valori universal.
Este un fapt simbolic că Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei, o organizație reprezentată la nivel mondial, aniversează 21 de ani de existență la Moscova, unul din vechile centre ale creștinătății. Evenimentul se desfășoară în perioada 26-30 iunie 2014, iar tema dezbătută va fi: ”Democrația parlamentară – creștinism – ortodoxie – valori și concepte”.
Trăim vremuri în care statele și națiunile se confruntă cu provocări noi, de natură economică, politică, spirituală, socială, culturală, de mediu, de securitate. Experiența ne demonstrează că ele trebuie abordate prin eforturi coordonate, asistență mutuală, comunicare și cooperare.
De-a lungul istoriei, am învățat că pacea planetară este starea de fapt fără de care dorințele și aspirațiile ființei umane nu pot fi realizate; ea unește oameni, popoare și creează premisele pentru cooperare și prosperitate.
Adunarea Interparlamentară simbolizează ideea solidarității creștine și a consolidării valorilor culturale comune. De la începuturile sale, Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei și-a orientat activitatea în concordanță cu valorile și principiile umanitare universale, a servit cauza cooperării între popoare și a găsirii unor răspunsuri și soluții eficiente la provocările momentului. În cei 21 de ani de existență, Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei s-a preocupat de dialogul intercultural, dezvoltarea și meținerea relațiilor interumane nealterate, apărarea drepturilor omului, ale minorităților religioase și naționale, solidaritate, cooperare, cunoaștere și înțelegere mutuală, coexistența popoarelor în pace și bună înțelegere, acomodarea realităților globalizării, eradicarea fenomenelor care țin de intoleranța religioasă și etnică, naționalismul extrem.
Principiile comune ale toleranței și solidarității, ale dialogului inter-religios și ale eforturilor conjugate pentru pacea și prosperitatea popoarelor se aplică în contextul respectării standardelor morale și etice, pentru a aduce laolaltă state și oameni, iar biserica joacă un rol important în acest proces.
Biserica are nu doar un rol la nivel național, în consolidarea coeziunii națiunii și prezervarea identității naționale, ci și acela de a promova stabilirea unor relații culturale eficiente cu alte religii și popoare, înțelegerea și respectarea valorilor lor spirituale, culturale și istorice.
Din primele secole, Biserica a constituit un pilon pentru stat, un al doilea administrator și organizator la nivel național în situații de criză politică, un contributor prețios la consolidarea unității popoarelor, la dezvoltarea și prezervarea culturii, artei, științei, educației, conștiinței naționale.
Unele dintre problemele majore ale vremurilor noastre își trag seva din încercarea de a implementa ideea de stat secular, de separare a bisericii de stat, care duce, inevitabil, la alienarea structurilor de stat de instituțiile religioase, la indiferență față de problemele religioase și spirituale. Din nefericire, aceste încercări se află tocmai la baza problemelor pe care statul încearcă să le rezolve de unul singur.
Pe această direcție, considerăm extrem de bine-venită inițiativa Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei, care reunește pe acei politicieni deschiși la rezolvarea problemelor vitale, ce au consecințe grave în sfera politicului, economicului, socialului, spiritualului, dar și a altor domenii relevante.
Meritul Adunării Interparlamentare este de a pune laolaltă politica și credința, activitatea legislativă și grija pentru oameni, căutând să lărgească înțelegerea și asimilarea spiritualității în lume și să întărească valorile tradiționale creștine în legislațiile naționale.
Interacțiunea parlamentarilor din state diferite, în cadrul Adunării, creează un precedent și chiar o garanție pentru pace și fraternitate între statele participante și conduce la depășirea tensiunilor și neînțelegerilor, care, de multe ori, survin ca o consecință a unor erori de percepție sau interpretare.
Stimați colegi, este esențială cooperarea între stat și biserică pentru rezolvarea problemelor: sărăciei, șomajului, migrației forței de muncă, sănătății precare, categoriilor defavorizate, cu dizabilități, bătrânilor, copiilor, violenței în familie, delincvenței juvenile, destrămării familiilor etc. În calitate de instituție sau organizație care aplică politicile sociale, Biserica devine parte funcțională a societății civile și poate contribui la furnizarea unor servicii sociale mai puțin costisitoare, comparativ cu cele finanțate prin bugetele publice. Statul poate valorifica experiența îndelungată a Bisericii, vocația sa definitorie de a sluji pe cei aflați în nevoi sau suferințe, dar și credibilitatea de care se bucură în rândul oamenilor, pentru a aplica măsurile de asistență socială cu succes, pentru a crea o societate mai bună și un nivel de trai favorabil pentru cetățeni. În această direcție, este obligatorie funcționarea, la nivel național, a unor organisme consultative, care să reunească reprezentanți ai cultelor religioase, ai Ministerului Muncii și ai Secretariatului pentru Culte, care să acționeze sinergic pentru îmbunătățirea, la nivel material și spiritual, a vieții oamenilor.

Loading

Bacalaureat 2014

Educația de calitate este indispensabilă pentru dezvoltarea și valorificarea potențialului fiecărui copil, dar și pentru prosperarea unei națiuni.
Sesiunea de Bacalaureat 2014 a început în perioada 10-12 iunie 2014, cu proba orală la limba și literatura română. Din totalul celor prezenți, 67,01% au obținut calificativul ”experimentat”, 21,54% ”avansat” și 9,16% ”mediu”. Potrivit analizei Ministerului Educației, rezultatele se înscriu în aceeași linie a ultimilor patru ani, cu o creștere ușoară, în medie cu 5%, față de 2013, 2012, 2011 și cu 10% față de 2010.
Numărul mai mic de înscriși la examen se explică prin scăderea numărului de elevi pe generație. În 2013 au fost înscriși la bacalaureat 71% din elevii care au început clasa în septembrie 2012, față de 73% anul acesta, raportat la momentul septembrie 2013.
Peste 3.000 de polițiști sunt mobilizați zilnic, în perioada bacalaureatului, pentru a asigura ordinea și liniștea publică în zona unităților de învățământ și a centrelor de corectare.
După exemplele negative din 2013, se impune respectarea strictă a metodologiei de desfășurare a examenului și stoparea oricăror tentative de fraudă.
Este necesar să se acționeze cu fermitate și consecvență, pentru a preveni frauda, pentru a recunoaște și recompensa absolvenții, ce au obținut rezultate meritorii pe tot parcursul procesului de învățământ. O evaluare corectă și transparentă generează schimbări importante de atitudine și mentalitate în întreg procesul educațional: garantează faptul că rezultatele fiecărui elev reflectă într-o măsură ridicată nivelul cunoștințelor și al meritelor personale, le asigură acestora încredere în sistemul de învățământ și dorința de a progresa intelectual, oferă tinerilor șanse egale de a-și alege și construi o carieră profesională și, până la urmă, contribuie la asigurarea unei stări de normalitate generalizată în societatea noastră. Prevenirea, combaterea, eradicarea corupției și a celorlalte acțiuni ilegale trebuie să se aplice de la nivelul primelor trepte ale formării personalității și să se constituie ca bun exemplu de cadru social corect, echitabil, normal pentru viitorul adult.
Elevii, părinții, cadrele didactice și societatea, în general, au realizat că un sistem fraudulos de evaluare, în care rezultatele exemanelor nu mai au nici credibilitate, nici valoare, demotivează copiii, în ceea ce privește învățătura, și are o influență dăunătoare și disfuncțională generalizată.
Copiii noștri au mai multă nevoie de modele de urmat decât de lecții și prelegeri. Numai așa le putem câștiga încrederea și respectul. Unul dintre primele exemple trebuie oferit de cei în măsură să garanteze corectitudinea și integritatea examenelor, prin asigurarea unei evaluări obiective.
Pentru a construi o societate bazată pe o ierarhie corectă a valorilor, trebuie să se impună idealul corectitudinii și onestității la toate nivelurile și să se identifice aliați de încredere, care să nu accepte compromisuri rușinoase și să se angajeze cu toate forțele în acest proces.
Împreună cu părinții și profesorii, trebuie să susținem copiii pe calea învățăturii, să le respectăm alegerile și să-i ajutăm să-și dezvolte cele mai frumoase trăsături ale personalității.
Desfășurarea fără incidente a bacalaureatului este un semn al maturității și responsabilității societății noastre.
Stimați colegi, lansez un îndemn forțelor politice și întregii comunități de a nu admite imixtiuni în sesiunea de examene, pentru a permite elevilor să se concentreze pe valorificarea maximă a potențialului lor și pentru a nu adăuga tensiune inutilă dezbaterilor publice ale momentului!
Fiecare copil trebuie să primească șansa pe care o merită, în funcție de capacitățile sale și de munca pe care a depus-o în cursul anilor de studiu. Le urăm mult succes tinerilor absolvenți la examenul maturității, precum și în toate examenele vieții! Să aibă curajul să-și asume riscul de a greși, să-și formuleze obiective ambițioase în viață și să nu-și piardă niciodată curiozitatea, ca factori esențiali în orice proces de dezvoltare individuală și socială!

Loading

Cel mai bun start în viață pentru fiecare copil

Celebrarea unei zile dedicate copiilor își are originea în Turcia, la 23 aprilie 1920, și în cadrul Conferinței Mondiale a Bunăstării Copiilor de la Geneva, Elveția, din 1925. Tot în 1925, pe 1 iunie, consulul general chinez din San Francisco, SUA, a sărbătorit Festivalul Dragonului, alături de un grup de copii chinezi orfani. Începând cu acea dată, 1 iunie devine Ziua Internațională a Copiilor în numeroase state; în România, începând cu 1950.
În 1924, Liga Națiunilor Unite a adoptat Declarația Drepturilor Copilului. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a făcut recomandarea ca toate țările să instituie o zi universală a copilului, care să celebreze fraternitatea și înțelegerea între toate țările lumii și să promoveze activități, care să contribuie la bunăstarea copiilor de pretutindeni. În 1959, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Declarația Drepturilor Copilului, care conținea, din păcate, simple recomandări. Prin urmare, aceste problematici vor fi tratate, în practică, în funcție de contextul local al fiecărei țări: în unele fiind respectate cu strictețe, în timp ce în altele cu desăvârșire ignorate, așa că Ziua Copilului se va sărbători pe glob la date diferite sau chiar deloc. La 20 noiembrie 1989 a avut loc Convenția pentru Drepturile Copilului, în urma căreia multe țări, în special din Occident, au ales să sărbătorească ziua copilului în această zi. În septembrie 1990, Parlamentul României a ratificat Convenția Națiunilor Unite, ce stabilește drepturi civile, economice, politice, sociale și culturale pentru copii, astfel că prevederile sale devin parte a dreptului intern românesc. Selecțiile cele mai importante: copilul are dreptul la liberă exprimare (orală, scrisă, tipărită, artistică, etc.); libertate de gândire, de conștiință, de religie; protecție împotriva oricăror forme de violență, vătămare sau abuz, fizic sau mental, de abandon, neglijență, rele tratamente sau exploatare, inclusiv sexuală sau violență sexuală; protecția copiilor handicapați fizic și mental și asigurarea acestora a unei vieți decente, împlinite, demne, cu favorizarea autonomiei și facilitarea participării active la viața socială; dreptul fiecărui copil de a beneficia de un nivel de trai, care să asigure dezvoltarea sa fizică, mentală, morală, spirituală, socială; dreptul la educație; dreptul la odihnă, vacanță; dreptul de a practica activități recreative, adecvate vârstei și de a participa la viața cultural-artistică; protecție împotriva exploatării economice sau împotriva constrângerii la vreo muncă ce implică risc potențial sau care-i poate compromite educația, dăuna sănătății sau dezvoltării sale fizice, spirituale, mentale, sociale, morale; protecție împotriva răpirii, vânzării și traficului de copii, torturii, pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante. Statul are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura recuperarea fizică, psihologică și reintegrarea socială a copiilor, victime ale vreunei forme de neglijență, exploatare, abuz, tortură, pedepse, tratamente crude, inumane sau degradante. Conform Convenției, părinții au responsabilități comune pentru creșterea și dezvoltarea copilului și vor acționa, în primul rând, în interesul suprem al copilului.
Ziua de 1 iunie ar trebui să aducă multe bucurii, dulciuri, jucării, hainuțe noi, jocuri și distracții, felicitări, dragoste, generozitate, puritate, duioșie pentru toți copiii.
Ne vedem însă nevoiți să privim cu realism situația dificilă a multor copii din țara noastră, victime ale sărăciei, abuzurilor sau violenței în familie. Iată care sunt principalele probleme, care își pun amprenta dură asupra tinerei generații: starea de sănătate precară, asistență medicală necorespunzătoare în spitale, hrana săracă, mortalitatea infantilă crescută, abandonul școlar din rațiuni financiare, delincvența juvenilă, copii exploatați prin munca la negru în munci necalificate sau obligați să fure, să cerșească, să se prostitueze, să lupte pe front, copii victime ale traficului de carne vie, copii abandonați imediat după naștere sau ca urmare a destrămării familiilor, lipsa de oportunități pe piața muncii și sistemul de educație insuficient adaptat nevoilor reale ale pieței muncii, alocațiile - singura sursă de venit a unor familii. Ei sunt abuzați, exploatați, ajung obiect al violenței, iar consecința este că devin analfabeți, delincvenți, bolnavi sau istoviți.
Sărăcia este principala cauză pentru care unii copii ajung să fie instituționalizați: unul din trei copii din România este afectat de sărăcie.
În ceea ce privește strategia guvernului ce vizează copilul până în 2020, ea este orientată spre patru obiective majore: asigurarea unor servicii de calitate și a accesului pentru toți copiii la acestea, atenția sporită pentru copiii vulnerabili, combaterea violenței împotriva copiilor și asigurarea dreptului tuturor la opinie.
Până în 2020, copiii trebuie scoși din instituțiile de tip vechi și integrați în familiile biologice, adoptive sau în formule alternative, care să imite cât mai fidel mediul familial. Principalele probleme le au familiile sărace, iar acestea trebuie susținute de către stat, pentru a-și putea păstra copiii acasă.
Stimați colegi, fiecare copil trebuie să aibă asigurat cel mai bun start în viață. Viitorul lor, viitorul comunităților, națiunilor din care fac parte și întreaga lume depind de aceasta.
Viitorul nostru decent și demn în care ne punem speranța îl putem desluși doar în ochii copiilor noștri. Bunăstarea și fericirea lor este cea mai inspirată și mai rațională investiție pe care o putem face.
Ziua Copilului este un prilej de a sărbători copilăria, de a asigura sprijin copiilor, de a inspira comunitatea și familia noastră, de a aprecia și iubi.
De Ziua Copilului, gândurile noastre se îndreaptă spre toți copiii acestei planete, spre ”propriile mlădițe, neprețuite podoabe ale prezentului, plămadă vie a viitorului”.
La mulți ani, copiilor de pretutindeni! Să fie mereu fericiți, sănătoși, iubiți, prețuiți și protejați!

Loading