Statul, Parlamentul, în particular, şi Biserica - împreună în misiunea lor pentru pace

În istoriografia recentă, etnogeneza poporului român este asociată cu încreştinarea sa. Se constituie aproape ca o paradigmă folosirea frazei ”poporul român s-a născut creştin”.
Din primele secole, Biserica a constituit un pilon pentru stat, un al doilea administrator şi organizator, la nivel naţional, în situaţii de criză politică, un contributor preţios la consolidarea unităţii popoarelor, la dezvoltarea şi prezervarea culturii, artei, ştiinţei, educaţiei, conştiinţei naţionale.
Unele dintre problemele majore ale vremurilor noastre îşi trag seva din încercarea de a implementa ideea de stat secular, de separare a bisericii de stat, care duce, inevitabil, la alienarea structurilor de stat de instituţiile religioase, la indiferenţă faţă de problemele religioase şi spirituale.
Acum statele şi naţiunile se confruntă cu provocări noi, de natură economică, politică, spirituală, socială, culturală, de mediu, de securitate. Experienţa ne demonstrează că ele trebuie abordate prin eforturi coordonate, asistenţă mutuală, comunicare şi cooperare.
Istoria ne-a demonstrat că pacea planetară este starea de fapt fără de care dorinţele şi aspiraţiile fiinţei umane nu pot fi realizate; ea uneşte oameni, popoare şi creează premisele pentru cooperare şi prosperitate.
Pacea se defineşte nu doar ca lipsa războiului, ci ca “permanent eroism al omenirii”, ca angajare la maxim a forţelor pozitive, creatoare, pentru realizarea, pe toate planurile, a unei vieţi mai bune. Pacea ţine de permanentul dinamism al vieţii şi constituie nu doar un “nu” spus războiului, ci un mare “da” spus vieţii, în “necontenita sa tensiune creatoare spre desăvârşire” .
Pacea are un profund temei religios, fiind pusă în legătură cu Dumnezeu. Ea ar trebui să fie căutată, aşadar, de toţi, motiv pentru care, în Biblie, urarea, salutul cel mai frecvent este “pace ţie!”, “mergi în pace!”, “”har şi pace!”. Pacea este un element constitutiv al Evangheliei lui Hristos: termenul e întâlnit în Noul Testament de 86 de ori; Iisus Hristos este “rege al păcii”, “Dumnezeu al păcii”, Evanghelia Sa este “Evanghelia păcii”, iar Împărăţia lui Dumnezeu este “dreptate, pace şi bucurie în Duhul Sfânt”.
Iubirea creştină este temelia păcii, pentru că ea înglobează ideile libertăţii, egalităţii, dreptăţii şi fraternităţii.
Dacă din iubirea creştină izvorăsc toate virtuţile, din ea izvorăşte şi pacea: pacea cu Dumnezeu, pacea sufletească, pacea cu semenii, pacea între popoare, pacea cosmică, pentru că iubirea este forţa spirituală care ne uneşte cu Dumnezeu, ne uneşte cu semenii, uneşte popoarele într-o mare familie.
Popoarele trebuie să conlucreze, fiecare în felul său, la progresul omenirii, să convieţuiască în pace, să se ajute, să se sprijine unele pe altele.
Popoarele sunt o realitate istorică, instituită după voia lui Dumnezeu, Care vrea ca omenirea să apară ca o mare familie de popoare, fiecare având specificul său şi rostul său.
Dacă în sufletul oamenilor va învinge binele, dacă virtuţile creştine îşi fac prezanţa văzută atunci şi societatea va fi una pozitivă, iar statul, ca o chintesenţă a puterii în societate, va fi unul orientat în aceeaşi direcţie.
Biserica creştină se remarcă prin spirit paşnic şi este biserica iubirii şi a păcii. Un rol de seamă în lupta pentru pace îl joacă diversele organizaţii creştine mondiale: Conferinţa creştină pentru pace, Consiliul mondial al bisericilor, Consiliul mondial al păcii, etc. Principiul teologic călăuzitor este dezarmărea, înlăturarea definitivă a oricărui război.
Se remarcă şi încercările bisericilor creştine române, care luptă atât pe plan internaţional, cât şi intern pentru instaurarea păcii, prin întărirea colaborării dintre cultele creştine, sprijinirea mişcării creştine pentru pace, cultivarea spiritului de prietenie între popoare, infuzarea în sufletele credincioşilor a învăţăturii creştine pentru pace, difuzarea prin predici, cuvântări, publicaţii a rezultatelor luptei pentru pace.
Stimaţi colegi, deşi viaţa bisericească nu este separată de viaţa de zi cu zi, nu trebuie să ne poziţionăm la extreme şi să considerăm că Biserica trebuie să se substituie Statului, în formularea şi susţinerea programelor sociale, politice, economice, culturale, etc. Biserica are rolul ei specific: acela de a vesti Evanghelia mântuitoare, şi nu reprezintă factorul principal al dezvoltării sociale. Totuşi, datorită faptului că fiecare creştin este activ din punct de vedere socio-economic şi că principiile şi dogmele moral-creştine au o orientare socială, Biserica va sprijini progresul societăţii, orientându-se spre aplicarea învăţăturilor sale.
Prezenţa în societate a unor convingeri politice sau de orice natură diferite, opuse, interese contrastante determină lupte, purtate prin metode legale, morale, cât şi prin metode care contrazic normele juridice şi ale moralităţii creştine. În faţa diferenţelor, contradicţiilor, luptelor, Biserica propovăduieşte pacea şi conlucrarea între oamenii diferiţi, cu atitudini şi opinii diferite.
Societatea este o realitate dinamică, iar, în acest context, Biserica trebuie să conlucreze cu Statul pentru a pune bazele unei stări cât mai apropiată de societatea ideală a Împărăţiei lui Dumnezeu, atât cât este posibil pentru fiecare generaţie.
Parlamentul României, în particular, are obligaţia de a crea legi bune pentru ţară şi de a promova şi aplica schimbarea pozitivă de conduită a oamenilor politici, îmbrăţişarea eticii acţiunilor politice, corectitudinea, bunul-simţ, acţiunile transparente, adevărul, buna-credinţă, responsabilitatea, profesionalismul, care să genereze exemple şi efecte pozitive pentru societate.
În apropierea campaniei electorale, lansez un îndemn la echitate, echilibru, decenţă şi corectitudine în lupta politică! Fie ca Dumnezeu să ne ajute să alegem în pace şi bună-înţelegere un conducător bun, care gândeşte pozitiv, un adevărat creştin, care respectă poporul şi se implică în cunoştinţă de cauză, la modul concret, pentru binele ţării!

Loading

Început de an şcolar 2014-2015

„Fără şcoală, să nu aştepte nimeni nici părinţi buni, nici fii buni şi, prin urmare, niciun stat bine organizat şi bine cârmuit şi păstorit!” spunea scriitorul, filologul şi omul politic Ion Heliade Rădulescu, iar Nelson Mandela, marele om de stat şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace, era de părere că educaţia reprezintă cea mai puternică armă, ce poate fi folosită pentru a schimba lumea.
Cu alte cuvinte, educaţia a constituit dintotdeauna şansa şi speranţa pentru un viitor mai bun, pentru evoluţia în plan spiritual, pentru asumarea unui sistem de valori, care să aibă corespondent, în plan social, în promovarea şi însuşirea unor atitudini şi comportamente de un înalt nivel moral.
A venit luna septembrie şi odată cu ea începutul anului şcolar 2014-2015. Prima zi de şcoală este una dintre cele mai importante din calendarul instituţiilor de învăţământ, dar şi al societăţii, în general.
Noul an şcolar aduce o mulţime de schimbări importante în sistemul de învăţământ din ţara noastră.
Una dintre ele este introducerea manualelor în format digital, pentru început, adresate elevilor din clasele I şi a II-a. Aşadar, clasicele manuale vor fi însoţite de un CD, conţinând diverse activităţi. Acesta reprezintă un moment important în evoluţia sistemului de educaţie din România, un pas mare spre modernizare, spre adaptarea la realităţile societăţii noastre, în general, şi, în particular, la cerinţele şi aşteptările generaţiilor tinere. Iniţiativa se va extinde în anii următori la toate ciclurile de învăţământ, astfel că, în cele din urmă, toţi elevii din România vor beneficia de această măsură.
Totodată, începând cu elevii din clasele a III-a şi până la cei din anii terminali, toţi copiii vor avea posibilitatea de a se înscrie în programe opţionale şi de orientare în carieră, care vin în întâmpinarea cerinţelor de pe piaţa muncii, pregătesc tinerii pentru realităţile economice şi le dezvoltă abilităţile şi competenţele relevante în alegerea carierei şi în trasarea şi parcurgerea drumului în viaţă. În paralel, sesiunile de webinarii şi mentorat, susţinute de profesionişti de vârf din diverse domenii, îşi propun să adauge, la bagajul de cunoştinţe teoretice acumulate, informaţii şi experienţe practice testate şi experimentate cu succes. Prin activităţi şi proiecte practice, se aşteaptă ca elevii să îşi poată forma o imagine mai clară asupra pieţei muncii, a dinamicii, a cerinţelor ei şi să îşi însuşească abilităţi de comunicare, autoevaluare, lucru în echipă, luare a deciziilor, deosebit de importante în viitoarele cariere.
Programul de 100 euro pentru profesori va fi îmbunătăţit, în prezent, fiind vorba de aproximativ 150 de euro, sumă forfetară. Profesorii vor putea decide dacă folosesc aceste fonduri pentru a-şi achiziţiona cărţi, pentru a merge la conferinţe sau a urma diverse programe de formare profesională.
Începând cu toamna acestui an, intră în discuţie introducere învăţământului obligatoriu de la 3 ani, având ca termen estimat anul şcolar 2018-2019. Probabil, 2015 va veni deja cu o noutate, şi anume, obligativitatea grupei mari la grădiniţă, de la 5 ani. Aceste iniţiative au fost propuse, în urma analizei diferenţelor majore între copiii care au frecventat grădiniţa şi cei care au rămas acasă, la nivelul dezvoltării intelectuale şi integrării sociale în mediul şcolar.
Începând cu 2019, se preconizează introducerea metodelor de examinare naţională, după modelul testelor PISA. Analizând rezultatele ultimelor sesiuni de Bacalaureat, se constată că procentul de promovabilitate din vară a crescut, iar cel din toamnă a rămas la acelaşi nivel. Aproximativ 70% din elevii care au terminat liceul în 2014 au promovat, în timp ce, în cazul seriilor anterioare, vorbim de doar 30%.
Stimaţi colegi, asigurarea unui sistem educaţional de calitate reprezintă o responsabilitate comună a autorităţilor centrale şi locale, a cadrelor didactice, a familiei, a bisericii. Un obiectiv important, care se doreşte a fi realizat în cel mai scurt timp, este implementarea unui mecanism clar, coerent, transparent, cu o evoluţie graduală pentru ciclurile de învăţământ. Este nevoie de o pregătire mai bună a elevilor în timpul anului şcolar şi dacă este necesar, pe lângă activităţile de clasă, de introducerea meditaţiilor instituţionalizate.
Le mulţumim domnilor profesori, care au continuat în fiecare an să-şi exercite activitatea cu dăruire, pasiune şi profesionalism, pentru atâtea generaţii de copii!
Felicit şi doresc mult succes tuturor elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice! Anul şcolar 2014-2015 să fie un an bun, cu realizări de excepţie pentru toţi cei implicaţi în actul de învăţământ!

Loading

Importanța ordonanței prin care aleșii locali și județeni pot opta pentru apartenența politică

Guvernul a aprobat pe data de 28 august ordonanța de urgență, prin care primarii, președinții consiliilor județene, consilierii locali, cei județeni și candidații declarați supleanți vor avea la dispoziție 45 de zile pentru a-și exprima în scris opțiunea cu privire la partidul politic din care doresc să facă parte, fără a-și pierde calitatea dobândită în urma alegerilor.

Acest demers este similar celui inițiat de Alianța DA, în 2006, mai exact, de partidele politice care formează acum Alianța Creștin Liberală.

Rațiunea emiterii acestei ordonanțe o constituie multitudinea solicitărilor aleșilor locali și județeni, care au semnalat existența unor probleme generalizate în teritoriu, de instabilitate în administrația locală, datorată apariției unor noi partide pe eșichierul politic, dezmembrării unor alianțe și constituirii altora noi.

Odată cu ruperea USL, apariția PMP, PLR și a Alianței ACL, mulți aleși din teritoriu au început să susțină public un alt partid decât cel pe listele căruia au candidat sau, în prezent, afiliați unui partid aflat în opoziție, au dorit să rămână loiali programului politic USL, pe care și l-au asumat la alegeri și care le-a adus votul cetățenilor. Din nefericire, aceste decizii le-a atras amenințări din partea conducerii partidului sau chiar retragerea sprijinului politic. În Colegiul nr. 9 Timiș, în localitățile Săcălaz, Sacoșu Turcesc și Teremia Mare, mi-au fost semnalate astfel de cazuri, de primari și consilieri locali ai PNL (acum divizat în Alianța Creștin Liberală și Partidul Liberal Reformator), ajunși pe lista neagră a propriului partid, tocmai datorită acestor considerente. Aceste cazuri generează blocaje la nivel de administrații locale și județene, probleme în obținerea majorităților în consilii sau chiar procese în instanță, datorită unor situații complicate, în care, din diverse motive, unii consilieri aleși pe lista comună a fostului USL au părăsit funcțiile, iar locurile au rămas vacante, întrucât nu se știe dacă ar trebui să le urmeze un supleant din același partid cu cel care a părăsit funcția sau următorul pe lista fostului USL.

Stimați colegi, în prezent, autoritățile administrației publice locale se confruntă cu disfuncționalități, ca urmare a reorganizării unor partide, alianțe politice sau alianțe electorale. Legislația în vigoare nu oferă soluții clare în cazul rupturilor politice, apărute pe parcursul mandatului autorităților locale, pentru a contracara efectele negative asupra continuității și stabilității activității autorităților locale, manifestate în dauna satisfacerii nevoilor comunităților.

Aceste situații trebuie clarificate într-un timp cât mai scurt, mai ales că la sfârșitul anului trebuie să înceapă sesiunile de depunere de proiecte de finanțare europeană pentru administrațiile publice. Sunt acte care trebuie adoptate în consilii, sunt investiții care trebuie să-și găsească finanțarea, iar pericolul blocajelor instituționale și chiar financiare trebuie anihilat, în interesul comunităților locale! Foarte mulți aleși locali au candidat din partea unor partide, cu o anumită orientare politică, dar, în prezent, activează în altele. Este necesar ca cei în cauză să poată decide, în mod democratic, dacă respectă deciziile radicale, luate la nivel central, care i-au propulsat în alte tabere, fără a fi consultați, sau dacă aleg să respecte dorința cetățenilor, exprimată prin vot.

Loading