Începerea noului an școlar reprezintă o
etapă importantă în plan social, încărcată de emoție și aducătoare de schimbări
numeroase, atât pentru copii, cât și pentru părinți, bunici și toți cei
responsabili de educația lor. Acest eveniment, ca de fiecare dată, constituie
un prilej potrivit pentru a încerca schițarea unei portret al sistemului
educațional din România, în context european, mai precis, a problemelor pe care
le întâmpină la ora actuală.
Provocările cu care se confruntă fiecare
stat al UE sunt multiple, complexe și interdependente. Consecințele crizei
economico-financiare au fost resimțite în toate statele membre, în unele mai
mult, în altele mai puțin, în funcție de priceperea și interesul
conducătorilor. Așadar, sistemul de educație și formare trebuie să fie
regândit, pentru a putea pregăti cetățeni europeni, posesori de competențe,
cunoștințe, abilități, adaptate cerințelor și provocărilor pieței muncii
post-criză. Ca semn al importanței, începând cu 2010, educația și formarea
devin priorități ale Strategiei UE Europa 2020, în vederea asigurării unei
creșteri economice inteligente, durabile, favorabile incluziunii.
Dezvoltarea sistemelor de asigurare a
calității în învățământ este un necesar, ce are ca obiectiv creșterea calității
și eficienței educaționale și se implementează la nivel național, al școlilor
sau al cadrelor didactice individuale. În ceea ce privește ultimele, se au în
vedere îmbunătățirea educației și formării cadrelor didactice și atragerea unui
personal calificat corespunzător în domeniu. Ca exemplu negativ, în România, în
acest an, 30% din posturile titulare au fost ocupate de suplinitori. Astfel,
apar situații nedrepte, chiar ciudate, în care profesori cu note sub nivelul de
trecere ajung să suplinească în școli, în timp ce dascăli cu note de 10 la
examen nu au posturi stabile și sunt încorporați categoriei celor mai puțin
merituoși educatori.
În continuare, țin să felicit măsura
Guvernului privind creșterea ponderii mediei de la Evaluarea Națională la
admiterea în licee, un pas important spre asigurarea unei evaluări obiective a
elevilor și eliminarea discrepanțelor inter-unități de învățământ!
O altă problemă pe care aș dori să o
semnalez este, potrivit analizei domeniului educației EUROSTAT 2012, o lipsă de
corelație între programelor de învățământ, calificările educaționale ale
tinerilor și oportunitățile reale de pe piața muncii. Realitatea arată că un
număr crescut al tinerilor par a fi supracalificați pentru locurile de muncă
disponibile. Mai mult de unul din cinci absolvenți sunt în această situație,
iar proporția a crescut din 2000. În acest sens, sunt necesare prognozări mai
eficiente, referitoare la cerințele pieței muncii, cu scopul orientării
parcursului educațional al tânărului spre o carieră solidă.
Unul dintre aspectele extrem de
importante, care trebuie abordate, acum în prag de început de an școlar, este problema
violenței în școli. Acest fenomen a evoluat în sens negativ în ultimii ani. 7 %
dintre școli nu au garduri, 75% nu au paza. Deficiențele organizatorice au
făcut posibilă pătrunderea într-o instituție de învățământ ieșeană a unui individ
cu o bombă artizanală.
Totuși, autorii actelor violente rămân,
în majoritate, elevi, cu vârste între 14 și 18 ani. De curând, s-a întâmplat și
o tragedie: un elev din clasa a 7-a, din jud. Dolj, a murit la spital, în urma
unei altercații cu un coleg, în incinta școlii.
Copiii de o anumită vârstă sunt ușor
impresionabili și influențabili. Televizorul și Internetul abundă de materiale
ușor de accesat, pline de violență și agresivitate. În acest sens, salutăm
măsurile CNA, cu privire la reducerea expunerii copiilor la imagini neadecvate
vârstei, precum și autocenzura, aplicată pe această temă, de unele dintre
instituțiile media!
Potrivit informațiilor oficiale, 75%
dintre școli au probleme de violență, fie atac la persoană, atentat la
securitatea unității școlare, atentat la bunuri, alte acte de violență și
atentate la securitate în spațiul școlar. Potrivit datelor UNICEF, 88 dintre
profesori ceartă copiii, atunci când greșesc, 33% dintre profesori jignesc sau
umilesc copiii și 7% bat copiii în școală. Activitatea de prevenție trebuie
derulată, în aceste condiții, pe 3 paliere: cu elevii, cu profesorii și cu
părinții.
În februarie 2013, s-a încheiat un
protocol de colaborare între Ministerul Educației și Direcția de Ordine
Publică, în timp ce parteneriatul cu MAI funcționează încă din 2002. Ministerul
Educației va implementa Strategia pentru Combaterea Violenței, care va urmări,
în primul rând, o colaborare mai bună între autoritățile responsabile, îmbunătățirea
acțiunilor de monitorizare a actelor de violență în timp real, o armonizare cu
legislația actuală și noi propuneri legislative pe această temă.
Stimați colegi, dorim copiilor României un An
Școlar bun, fructuos, cu rezultate excepționale și îi felicităm pentru pășirea
pe o nouă treaptă a evoluției lor! Nu în ultimul rând, noi adulții,
responsabili de creșterea și dezvoltarea generației tinere trebuie să ne
implicăm, să conștientizăm și să operăm o schimbare de atitudine față de
fenomenul violenței împotriva copiilor din societatea românească, să realizăm
că suntem obligați să ne supunem schimbării de paradigmă în educația copiilor,
să înlocuim metodele educative violente cu cele pozitive, orientate spre
respect și grijă față de aceștia.
Loading
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu