Fiecare sfârșit de an este un moment bun pentru a examina retrospectiv tot itinerariul care ne-a adus până aici. Ca întotdeauna, au fost momente bune și rele, reușite și înfrângeri, împliniri și dezamăgiri. Important este că, atunci când tragem linie, dacă se poate, să avem un rezultat pozitiv, atât în plan personal, cât și profesional.
Noi, cei aflați în slujba poporului, am promis să ducem schimbarea până la capăt, să îndreptăm ce a fost incorect, să punem umărul la creearea unei Românii puternice. Într-adevăr, Parlamentul, în noua formulă, dar și Guvernul USL au reușit corectarea multor nedreptăți făcute românilor, creșterea absorbției fondurilor europene, dar și armonizarea cadrului legislativ cu standardele europene.
În Parlament, există mulți oameni cinstiți, onești, care vor să facă ceva bun pentru țară. E adevărat că, din păcate, defectele se observă mai ușor decât calitățile, atât la nivel de individ, cât și de grup. Efectul de grup face ca o mulțime să fie, de multe ori, inferioară calitativ membrilor ei. Curentul de opinie nefavorabil, dirijat și controlat sau nu de cei care au interes, ne face rău tuturor: parlamentari, instituție legislativă și reprezentativă supremă, cetățeni, țara noastră și imaginea ei peste hotare.
Dar să nu neglijăm o altă perspectivă. Parlamentul deține pârghiile pentru a cere suspendarea din funcție a Președintelui. În consecință, în actualul context al desfășurării lucrărilor Comisiei de anchetă parlamentară, privind legalitatea achizițiilor terenurilor de către Ferma Președintelui, este lesne de înțeles că instituția aleșilor poporului este un ghimpe în coasta conducătorilor doritori de puteri discreționare și privilegii ”grase”. Atunci când statul devine ograda proprie a unor grupuri de interese, nu trebuie să ne mai mire că nu se dorește ca opinia publică versus aleșii poporului să-și vâre nasul în treburile acestora.
Oare campania permanentă de denigrare a Parlamentului nu își are originea tocmai în această dorință de a decredibiliza pe aceia care pun punctul pe ”i” și care scot la iveală substraturile mizere ale acțiunilor celor de la vârf? Pe aceeași direcție, Președintele acestei Comisii, unul dintre parlamentarii cu cea mai mare experiență și expertiză juridică în slujba națiunii, devine ținta tuturor afirmațiilor calomnioase și denigratoare ale propagandei prezidențiale.
După modelul de anul trecut, al așa-zisei ”lovituri de stat” împotriva Președintelui, se mobilizează toate resursele propagandiste, diversioniste, manipulatoare, pentru a genera o ”isterie” națională și internațională, pentru a distragere atenția de la realele abuzuri și ilegalități. Obiectul:
1. Legea Amnistiei și Grațierii unor pedepse de până la 7 ani, gândită, în contextul unei rate de ocupare a penitenciarelor de 130%, și aplicabilă doar în condițiile unor fapte minore, de la care sunt exceptate actele de corupție, cele comise prin violență, deturnarea de fonduri, recidivele, etc. Proiectul se află acum în dezbatere publică, până pe 1 februarie.
2. Programul intens al lucrărilor în Comisiile parlamentare până la sfârșitul anului, pentru a aduce la zi toate proiectele de legi restante (inclusiv din 2009-2010), este interpretat ca fiind suspect de lung, un ”paravan” pentru rezolvarea ”afacerilor parlamentare” ”la ceas de seară”.
3. Noile prevederi ale Codului Penal au oferit prilejul unor declarații politico-juridice, care au transformat capitala în teatru de bătălie, au impregnat Internetul cu fel de fel de instigări la ură și violență și au creat confuzie până la polul opus al planetei. Prin comunicate țintite spre manipularea opiniei publice, căci numai de lipsă de inteligență juridică nu putem să le acuzăm pe multe dintre aceste portavoce ale Cotroceniului, parlamentarii au fost învinuiți de atribuirea unor puteri sporite împotriva urmăririi lor judiciare pentru fapte de corupție. Realitatea este că: imunitatea, fiind prevăzută în Constituție, nu poate fi mărită sau micșorată prin modificarea unei legi, cum este Codul Penal. Parlamentarii au imunitate doar pentru voturile și opiniile exprimate (art.72 din Constituție) și pot fi anchetați, cercetați, trimiși în judecată și condamnați pentru alte fapte penale, care nu au legătură cu votul și opiniile exprimate. Parlamentarii pot în continuare să fie acuzați, cercetați, judecați și condamnați pentru infracțiuni de corupție, prevăzute de Codul Penal la art. 254 - art. 257. În plus, pentru faptele de luare de mită sau trafic de influenţă comise de parlamentari (demnitari) limitele de pedeapsă se majorează cu o treime. Acest tip de imunitate este acceptat în toată Uniunea Europeană, România făcând parte dintr-un grup de 14 state, care au cel mai mic nivel de imunitate.
Un nivel sporit de imunitate îl regăsim în 7 state, care au prevăzută o imunitate ce acoperă și alte fapte, în afara voturilor și opiniilor exprimate (ex. Germania). Cel mai ridicat nivel este acela de tip, ”sanctuar”, existent în alte 7 state (ex. Italia), care au prevăzută o imunitate ce acoperă și fapte săvârșite înainte de începerea mandatului de parlamentar. În România, acest tip de imunitate îl regăsim doar la președintele țării (exemplu: Dosarul ”Flota”).
Principala condiție care trebuie îndeplinită pentru a avea calitatea de funcționar public este aceea de ”a fi în serviciul unei instituții publice”. Conform alin. 1 al art. 69 din Constituție, ”deputații și senatorii sunt în serviciul poporului”.
Activitatea ANI nu se limitează la categoria ”funcționari publici”, ci face referire și la categoriile de persoane prevăzute la punctul 3 al alin. 1, art.1 din Legea ANI 176/2010, adică Președinții Camerelor Parlamentului, deputații și senatorii. Posibilitatea declarării parlamentarului ca fiind incompatibil sau în conflict de interese a rămas intactă prin această Lege. Sancțiunea pentru conflict de interese este o sancțiune disciplinară, conform Legii ANI, și constă în reținerea de până la 10 la sută din indemnizație, pe maxim 3 luni. Totodată, deputatul sau senatorul găsit în conflict de interese are interdicția de a mai ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.
Competențele DNA privind anchetarea parlamentarilor nu au fost modificate și sunt prevăzute la litera b), alin.1, art.13 din OUG 43/2000 privind DNA: ”Sunt de competența DNA infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție … comise de către: deputați, senatori, membrii ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat, ...”. De asemenea, Legea 78/2000, privind prevenirea și combaterea faptelor de corupție, lege specială, prevede, la articolul 1, că aceasta se aplică ”următoarelor persoane: a) care exercită o funcție publică, indiferent de modul în care au fost învestite, în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice”.
Stimați colegi, cu toate aceste piedici, să căutăm să învățăm din greșelile trecutului! Am fost învestiți cu încrederea cetățenilor, am fost aleși să le purtăm stindardul, aici, în Parlamentul României. Să nu uităm că avem datorii de onoare către poporul român: am făcut promisiuni, avem multe lucruri de corectat și un drum anevoios de străbătut, dar nădăjduim că orizontul 2016 este suficient pentru a dovedi prin fapte seriozitatea, profesionalismul și buna-credință.
Apropierea Sărbătorilor de iarnă îmi oferă prilejul de a vă ura ca toate visele pe care le făuriți în aceste zile magice, învăluite în Lumina Nașterii Domnului, să se împlinească, și drumul străbătut pentru realizarea lor să vă aducă bucurie în inimi, iar, în case, fericire și belșug! Iubirea, Înțelepciunea, Încrederea și Generozitatea să vă călăuzească pașii în Noul An!
Noi, cei aflați în slujba poporului, am promis să ducem schimbarea până la capăt, să îndreptăm ce a fost incorect, să punem umărul la creearea unei Românii puternice. Într-adevăr, Parlamentul, în noua formulă, dar și Guvernul USL au reușit corectarea multor nedreptăți făcute românilor, creșterea absorbției fondurilor europene, dar și armonizarea cadrului legislativ cu standardele europene.
În Parlament, există mulți oameni cinstiți, onești, care vor să facă ceva bun pentru țară. E adevărat că, din păcate, defectele se observă mai ușor decât calitățile, atât la nivel de individ, cât și de grup. Efectul de grup face ca o mulțime să fie, de multe ori, inferioară calitativ membrilor ei. Curentul de opinie nefavorabil, dirijat și controlat sau nu de cei care au interes, ne face rău tuturor: parlamentari, instituție legislativă și reprezentativă supremă, cetățeni, țara noastră și imaginea ei peste hotare.
Dar să nu neglijăm o altă perspectivă. Parlamentul deține pârghiile pentru a cere suspendarea din funcție a Președintelui. În consecință, în actualul context al desfășurării lucrărilor Comisiei de anchetă parlamentară, privind legalitatea achizițiilor terenurilor de către Ferma Președintelui, este lesne de înțeles că instituția aleșilor poporului este un ghimpe în coasta conducătorilor doritori de puteri discreționare și privilegii ”grase”. Atunci când statul devine ograda proprie a unor grupuri de interese, nu trebuie să ne mai mire că nu se dorește ca opinia publică versus aleșii poporului să-și vâre nasul în treburile acestora.
Oare campania permanentă de denigrare a Parlamentului nu își are originea tocmai în această dorință de a decredibiliza pe aceia care pun punctul pe ”i” și care scot la iveală substraturile mizere ale acțiunilor celor de la vârf? Pe aceeași direcție, Președintele acestei Comisii, unul dintre parlamentarii cu cea mai mare experiență și expertiză juridică în slujba națiunii, devine ținta tuturor afirmațiilor calomnioase și denigratoare ale propagandei prezidențiale.
După modelul de anul trecut, al așa-zisei ”lovituri de stat” împotriva Președintelui, se mobilizează toate resursele propagandiste, diversioniste, manipulatoare, pentru a genera o ”isterie” națională și internațională, pentru a distragere atenția de la realele abuzuri și ilegalități. Obiectul:
1. Legea Amnistiei și Grațierii unor pedepse de până la 7 ani, gândită, în contextul unei rate de ocupare a penitenciarelor de 130%, și aplicabilă doar în condițiile unor fapte minore, de la care sunt exceptate actele de corupție, cele comise prin violență, deturnarea de fonduri, recidivele, etc. Proiectul se află acum în dezbatere publică, până pe 1 februarie.
2. Programul intens al lucrărilor în Comisiile parlamentare până la sfârșitul anului, pentru a aduce la zi toate proiectele de legi restante (inclusiv din 2009-2010), este interpretat ca fiind suspect de lung, un ”paravan” pentru rezolvarea ”afacerilor parlamentare” ”la ceas de seară”.
3. Noile prevederi ale Codului Penal au oferit prilejul unor declarații politico-juridice, care au transformat capitala în teatru de bătălie, au impregnat Internetul cu fel de fel de instigări la ură și violență și au creat confuzie până la polul opus al planetei. Prin comunicate țintite spre manipularea opiniei publice, căci numai de lipsă de inteligență juridică nu putem să le acuzăm pe multe dintre aceste portavoce ale Cotroceniului, parlamentarii au fost învinuiți de atribuirea unor puteri sporite împotriva urmăririi lor judiciare pentru fapte de corupție. Realitatea este că: imunitatea, fiind prevăzută în Constituție, nu poate fi mărită sau micșorată prin modificarea unei legi, cum este Codul Penal. Parlamentarii au imunitate doar pentru voturile și opiniile exprimate (art.72 din Constituție) și pot fi anchetați, cercetați, trimiși în judecată și condamnați pentru alte fapte penale, care nu au legătură cu votul și opiniile exprimate. Parlamentarii pot în continuare să fie acuzați, cercetați, judecați și condamnați pentru infracțiuni de corupție, prevăzute de Codul Penal la art. 254 - art. 257. În plus, pentru faptele de luare de mită sau trafic de influenţă comise de parlamentari (demnitari) limitele de pedeapsă se majorează cu o treime. Acest tip de imunitate este acceptat în toată Uniunea Europeană, România făcând parte dintr-un grup de 14 state, care au cel mai mic nivel de imunitate.
Un nivel sporit de imunitate îl regăsim în 7 state, care au prevăzută o imunitate ce acoperă și alte fapte, în afara voturilor și opiniilor exprimate (ex. Germania). Cel mai ridicat nivel este acela de tip, ”sanctuar”, existent în alte 7 state (ex. Italia), care au prevăzută o imunitate ce acoperă și fapte săvârșite înainte de începerea mandatului de parlamentar. În România, acest tip de imunitate îl regăsim doar la președintele țării (exemplu: Dosarul ”Flota”).
Principala condiție care trebuie îndeplinită pentru a avea calitatea de funcționar public este aceea de ”a fi în serviciul unei instituții publice”. Conform alin. 1 al art. 69 din Constituție, ”deputații și senatorii sunt în serviciul poporului”.
Activitatea ANI nu se limitează la categoria ”funcționari publici”, ci face referire și la categoriile de persoane prevăzute la punctul 3 al alin. 1, art.1 din Legea ANI 176/2010, adică Președinții Camerelor Parlamentului, deputații și senatorii. Posibilitatea declarării parlamentarului ca fiind incompatibil sau în conflict de interese a rămas intactă prin această Lege. Sancțiunea pentru conflict de interese este o sancțiune disciplinară, conform Legii ANI, și constă în reținerea de până la 10 la sută din indemnizație, pe maxim 3 luni. Totodată, deputatul sau senatorul găsit în conflict de interese are interdicția de a mai ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.
Competențele DNA privind anchetarea parlamentarilor nu au fost modificate și sunt prevăzute la litera b), alin.1, art.13 din OUG 43/2000 privind DNA: ”Sunt de competența DNA infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție … comise de către: deputați, senatori, membrii ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat, ...”. De asemenea, Legea 78/2000, privind prevenirea și combaterea faptelor de corupție, lege specială, prevede, la articolul 1, că aceasta se aplică ”următoarelor persoane: a) care exercită o funcție publică, indiferent de modul în care au fost învestite, în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice”.
Stimați colegi, cu toate aceste piedici, să căutăm să învățăm din greșelile trecutului! Am fost învestiți cu încrederea cetățenilor, am fost aleși să le purtăm stindardul, aici, în Parlamentul României. Să nu uităm că avem datorii de onoare către poporul român: am făcut promisiuni, avem multe lucruri de corectat și un drum anevoios de străbătut, dar nădăjduim că orizontul 2016 este suficient pentru a dovedi prin fapte seriozitatea, profesionalismul și buna-credință.
Apropierea Sărbătorilor de iarnă îmi oferă prilejul de a vă ura ca toate visele pe care le făuriți în aceste zile magice, învăluite în Lumina Nașterii Domnului, să se împlinească, și drumul străbătut pentru realizarea lor să vă aducă bucurie în inimi, iar, în case, fericire și belșug! Iubirea, Înțelepciunea, Încrederea și Generozitatea să vă călăuzească pașii în Noul An!
Loading
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu