Pentru țările UE, 2014 reprezintă un an al schimbării, prin prisma organizării Alegerilor Europarlamentare.
În perioada 22-25 mai 2014, 500 de milioane de europeni vor putea să își aleagă reprezentanții în Parlamentul European și să definească direcția politică a Uniunii. Până în anul 1976, membrii Parlamentului European erau numiți de către parlamentele statelor membre ale Uniunii. Începând cu anul 1979, aceștia sunt aleși direct de către cetățeni, la fiecare 5 ani. Ultimele alegeri europene au avut loc în iunie 2009, în toate cele 27 state membre ale Uniunii Europene, din acel moment. Acum, pentru prima dată, cetățenii europeni își vor alege, în mod indirect, persoana care va conduce Comisia Europeană, pentru următorii cinci ani. În urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, partidele politice își vor nominaliza candidatul pentru președinția Comisiei. Candidații vor trebui să caute sprijin la nivelul fiecărui stat membru, în mod similar unor alegeri naționale, liderii politici urmând a avea astfel o importanță majoră în acest scrutin.
Parlamentul European este singura instituţie supranaţională ai cărei membri sunt aleşi în mod democratic, prin vot universal direct. Parlamentul reprezintă cetăţenii statelor membre. Ales o dată la cinci ani, Parlamentul European este implicat în adoptarea a numeroase legi (directive, regulamente), care influenţează viaţa fiecărui cetăţean. Parlamentul European se impune ferm în calitatea sa de colegislator, are competenţe bugetare şi exercită un control democratic asupra tuturor instituţiilor europene. Parlamentul European este o adevărată tribună internaţională, unde iau cuvântul numeroşi lideri mondiali. De-a lungul anilor, Parlamentul a devenit interpretul acţiunilor interne şi externe ale Uniunii, ceea ce permite participarea deputaţilor şi, prin intermediul lor, a cetăţenilor, la definirea viziunii politice europene.
În cadrul campaniei electorale care va avea loc, problemele economice vor fi în mijlocul atenției. De la declanșarea crizei economice, în aproape toate alegerile desfășurate la nivel național, mai ales în Zona Euro, au avut loc dispute intense, formându-se tabere, adepte fie măsurilor de austeritate, fie celor de creștere economică. Astfel, în țări precum Spania, Italia sau Franța, care au trecut prin campanii electorale, modul cum criza economică a fost gestionată de către Guvern a fost, fie răsplătit, fie pedepsit de către alegători.
Din acest punct de vedere, alegerile pentru Parlamentul European din 2014 se vor desfășura sub același tipar. Vor apărea în scenă cele două tabere, cea de centru-dreapta, care dorește să mențină măsurile de austeritate, și cea de centru-stânga, care se pronunța în favoarea distribuirii constrângerilor pe o perioadă mai lungă de timp, pentru a încuraja consumul, încrederea și a reduce șomajul.
Deși viziunile sau programele grupurilor politice europene sunt cunoscute, marea necunoscută a alegerilor din 2014 este dată de numărul de parlamentari pe care fiecare grup politic îl va avea și, mai ales, alianțele care se vor forma în urma scrutinului european. În urma unor studii, s-a demonstrat că influența grupurilor politice în viitorul Parlament European depinde de trei lucruri majore: coeziunea și unitatea grupului, numărul de parlamentari pe care îl va avea fiecare grup și, nu în ultimul rând, abilitatea de a forma coaliții și majorități alături de alte forțe politice.
Actuala configurație politică la nivelul fiecărui stat al Uniunii Europene indică faptul că viitorul Parlament European ar putea include în jur de 180 partide politice, în acest context fiind foarte importantă aderarea lor la grupurile politice europene.
Din punct de vedere al mandatelor, alegerile pot aduce unele schimbări față de ce s-a întâmplat la ultimul scrutin european, în 2009. Dacă la ultimele alegeri scorul Partidului Popular European (PPE), sau, mai bine zis, al partidelor de la nivelul fiecărui stat care fac parte din acest grup politic la nivel european, a fost de 36%, sondajele arată că, în anul 2014, PPE ar obține în jur de 28% din voturile europenilor, înregistrând astfel o scădere de aproximativ 8 procente.
Aceste previziuni arată, așadar, că în 2014 vor avea loc schimbări importante la nivelul Parlamentului European, fiind foarte posibil ca după alegeri să se formeze alte coaliții decât cele existente în acest moment, care să nominalizeze candidatul pentru președinția Comisiei Europene și care să guverneze Europa în următorii 5 ani.
Cetățenii vor fi invitați să acționeze, să reacționeze, să facă să se întâmple, să-și folosească puterea de a decide pentru viitorul țării! Fiecare părere are o șansă să se împlinească și avem convingerea că românii își vor exercita dreptul de vot și vor alege cele mai bune opțiuni pentru destinele țării.
Votul nostru, al cetăţenilor, însemnă mult, căci alegem prin vot reprezentanţii care influenţează viitorul nostru, dar și viaţa de zi cu zi a aproape 500 de milioane de oameni. Parlamentarii europeni vor fi cei care vor trasa drumurile noastre, dar și ale Europei.
În mai 2014 se alege, atât singurul parlament transnaţional și multilingv ales în mod direct din lume, precum şi singura instituţie a Uniunii Europene aleasă în mod direct.
Dreptul la vot în alegerile pentru PE este unul dintre drepturile fundamentale ale cetăţeanului de rând. PE este un fervent susţinător al drepturilor consumatorului, al egalităţii de şanse şi al drepturilor omului în UE, dar şi în afara acesteia. Deputaţii europeni sunt cei care decid cheltuirea banilor din Bugetul UE, până la urmă, banii tuturor cetățenilor. Așadar, Europa ne priveşte pe toţi, chiar şi atunci când nu ne dăm seama
Cea mai mare parte e legislaţiei care priveşte viaţa noastră este adoptată în PE, în cooperare cu miniştrii statelor membre. O mare parte a legislaţiei din ţara noastră reprezintă transpunerea actelor europene votate de reprezentanţii noştri, dar nu numai legislaţia, ci şi alocarea fondurilor europene pentru infrastructură, cercetare, învăţământ, agricultură, ajutor pentru dezvoltare, etc.
Prin Tratatul de la Lisabona, Parlamentul se află, în calitate de legiuitor, pe picior de egalitate cu miniştrii statelor membre, în aproape toate domeniile politice ale UE. Parlamentul alege, de asemenea, preşedintele Comisiei Europene, sporindu-şi astfel controlul asupra executivului UE.
Mai mult, în calitate de cetăţeni europeni, avem dreptul de a iniţia legislaţie europeană.
Provenind din 28 de ţări, aceşti deputaţi europeni reprezintă o gamă variată de partide politice, circumscripţii şi perspective naţionale. În Parlament, marea majoritate a deputaţilor se organizează în grupuri politice, în funcţie de afinităţile lor politice. Astfel, Parlamentul, ca şi Europa, înseamnă diversitate, pe care acesta şi-o asumă şi o omagiază.
Stimați colegi, stimați cetățeni ai Europei Unite, fie că ne place Uniunea Europeană, fie că nu, fie că avem înclinaţii de dreapta sau de stânga, cu siguranță, există o problemă care ne interesează pe fiecare în mod deosebit, sunt schimbări pe care dorim să le vedem, măsuri care nu mai pot aştepta, investiţii care trebuie realizate. Să alegem atunci deputaţii europeni care ne împărtăşesc viziunea! Aceasta este democraţia. Dacă nu ne pasă, îi va păsa, cu certitudine, altcuiva, care va decide cine să ne reprezinte în singura adunare paneuropeană aleasă prin vot direct.
Un vot nu durează decât minute, dar poate înseamna mult pentru viitor. Deputaţii aleşi în PE vor trasa viitorul Europei pentru următorii 5 ani. Să ne alegem Europa pe care o dorim!
Deputaţii europeni reprezintă vocea noastră în Europa. De ce să irosim oportunitatea de a ne face auziţi? Ales o dată la fiecare cinci ani, Parlamentul European este un actor important şi puternic în procesul decizional al Uniunii Europene. Voturile sale conturează legislaţia finală a UE, care ne influenţează viaţa de zi cu zi. Este dreptul nostru să votăm!
Numărul europarlamentarilor va scădea, la nivelul Uniunii, de la 766 la 751. România va pierde un mandat, revenindu-i, în urma alegerilor din mai, 32 de reprezentanți.
Contextul Alegerilor europene este unul dificil, sub pecetea ascensiunii discursului xenofob, ultranaționalist și eurosceptic în statele cu vechime în UE, care a generat atitudini negative în spațiul UE, față de cetățenii români și bulgari, față de aderarea celor două țări la Spațiul Schengen. România trebuie să fie bine reprezentată în Parlamentul European, de oameni care ne fac cinste, oameni de valoare, care să aducă soluții moderne și eficiente pentru rezolvarea problemelor actuale, în interesul țării noastre, dar și al tuturor cetățenilor europeni.
În perioada 22-25 mai 2014, 500 de milioane de europeni vor putea să își aleagă reprezentanții în Parlamentul European și să definească direcția politică a Uniunii. Până în anul 1976, membrii Parlamentului European erau numiți de către parlamentele statelor membre ale Uniunii. Începând cu anul 1979, aceștia sunt aleși direct de către cetățeni, la fiecare 5 ani. Ultimele alegeri europene au avut loc în iunie 2009, în toate cele 27 state membre ale Uniunii Europene, din acel moment. Acum, pentru prima dată, cetățenii europeni își vor alege, în mod indirect, persoana care va conduce Comisia Europeană, pentru următorii cinci ani. În urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, partidele politice își vor nominaliza candidatul pentru președinția Comisiei. Candidații vor trebui să caute sprijin la nivelul fiecărui stat membru, în mod similar unor alegeri naționale, liderii politici urmând a avea astfel o importanță majoră în acest scrutin.
Parlamentul European este singura instituţie supranaţională ai cărei membri sunt aleşi în mod democratic, prin vot universal direct. Parlamentul reprezintă cetăţenii statelor membre. Ales o dată la cinci ani, Parlamentul European este implicat în adoptarea a numeroase legi (directive, regulamente), care influenţează viaţa fiecărui cetăţean. Parlamentul European se impune ferm în calitatea sa de colegislator, are competenţe bugetare şi exercită un control democratic asupra tuturor instituţiilor europene. Parlamentul European este o adevărată tribună internaţională, unde iau cuvântul numeroşi lideri mondiali. De-a lungul anilor, Parlamentul a devenit interpretul acţiunilor interne şi externe ale Uniunii, ceea ce permite participarea deputaţilor şi, prin intermediul lor, a cetăţenilor, la definirea viziunii politice europene.
În cadrul campaniei electorale care va avea loc, problemele economice vor fi în mijlocul atenției. De la declanșarea crizei economice, în aproape toate alegerile desfășurate la nivel național, mai ales în Zona Euro, au avut loc dispute intense, formându-se tabere, adepte fie măsurilor de austeritate, fie celor de creștere economică. Astfel, în țări precum Spania, Italia sau Franța, care au trecut prin campanii electorale, modul cum criza economică a fost gestionată de către Guvern a fost, fie răsplătit, fie pedepsit de către alegători.
Din acest punct de vedere, alegerile pentru Parlamentul European din 2014 se vor desfășura sub același tipar. Vor apărea în scenă cele două tabere, cea de centru-dreapta, care dorește să mențină măsurile de austeritate, și cea de centru-stânga, care se pronunța în favoarea distribuirii constrângerilor pe o perioadă mai lungă de timp, pentru a încuraja consumul, încrederea și a reduce șomajul.
Deși viziunile sau programele grupurilor politice europene sunt cunoscute, marea necunoscută a alegerilor din 2014 este dată de numărul de parlamentari pe care fiecare grup politic îl va avea și, mai ales, alianțele care se vor forma în urma scrutinului european. În urma unor studii, s-a demonstrat că influența grupurilor politice în viitorul Parlament European depinde de trei lucruri majore: coeziunea și unitatea grupului, numărul de parlamentari pe care îl va avea fiecare grup și, nu în ultimul rând, abilitatea de a forma coaliții și majorități alături de alte forțe politice.
Actuala configurație politică la nivelul fiecărui stat al Uniunii Europene indică faptul că viitorul Parlament European ar putea include în jur de 180 partide politice, în acest context fiind foarte importantă aderarea lor la grupurile politice europene.
Din punct de vedere al mandatelor, alegerile pot aduce unele schimbări față de ce s-a întâmplat la ultimul scrutin european, în 2009. Dacă la ultimele alegeri scorul Partidului Popular European (PPE), sau, mai bine zis, al partidelor de la nivelul fiecărui stat care fac parte din acest grup politic la nivel european, a fost de 36%, sondajele arată că, în anul 2014, PPE ar obține în jur de 28% din voturile europenilor, înregistrând astfel o scădere de aproximativ 8 procente.
Aceste previziuni arată, așadar, că în 2014 vor avea loc schimbări importante la nivelul Parlamentului European, fiind foarte posibil ca după alegeri să se formeze alte coaliții decât cele existente în acest moment, care să nominalizeze candidatul pentru președinția Comisiei Europene și care să guverneze Europa în următorii 5 ani.
Cetățenii vor fi invitați să acționeze, să reacționeze, să facă să se întâmple, să-și folosească puterea de a decide pentru viitorul țării! Fiecare părere are o șansă să se împlinească și avem convingerea că românii își vor exercita dreptul de vot și vor alege cele mai bune opțiuni pentru destinele țării.
Votul nostru, al cetăţenilor, însemnă mult, căci alegem prin vot reprezentanţii care influenţează viitorul nostru, dar și viaţa de zi cu zi a aproape 500 de milioane de oameni. Parlamentarii europeni vor fi cei care vor trasa drumurile noastre, dar și ale Europei.
În mai 2014 se alege, atât singurul parlament transnaţional și multilingv ales în mod direct din lume, precum şi singura instituţie a Uniunii Europene aleasă în mod direct.
Dreptul la vot în alegerile pentru PE este unul dintre drepturile fundamentale ale cetăţeanului de rând. PE este un fervent susţinător al drepturilor consumatorului, al egalităţii de şanse şi al drepturilor omului în UE, dar şi în afara acesteia. Deputaţii europeni sunt cei care decid cheltuirea banilor din Bugetul UE, până la urmă, banii tuturor cetățenilor. Așadar, Europa ne priveşte pe toţi, chiar şi atunci când nu ne dăm seama
Cea mai mare parte e legislaţiei care priveşte viaţa noastră este adoptată în PE, în cooperare cu miniştrii statelor membre. O mare parte a legislaţiei din ţara noastră reprezintă transpunerea actelor europene votate de reprezentanţii noştri, dar nu numai legislaţia, ci şi alocarea fondurilor europene pentru infrastructură, cercetare, învăţământ, agricultură, ajutor pentru dezvoltare, etc.
Prin Tratatul de la Lisabona, Parlamentul se află, în calitate de legiuitor, pe picior de egalitate cu miniştrii statelor membre, în aproape toate domeniile politice ale UE. Parlamentul alege, de asemenea, preşedintele Comisiei Europene, sporindu-şi astfel controlul asupra executivului UE.
Mai mult, în calitate de cetăţeni europeni, avem dreptul de a iniţia legislaţie europeană.
Provenind din 28 de ţări, aceşti deputaţi europeni reprezintă o gamă variată de partide politice, circumscripţii şi perspective naţionale. În Parlament, marea majoritate a deputaţilor se organizează în grupuri politice, în funcţie de afinităţile lor politice. Astfel, Parlamentul, ca şi Europa, înseamnă diversitate, pe care acesta şi-o asumă şi o omagiază.
Stimați colegi, stimați cetățeni ai Europei Unite, fie că ne place Uniunea Europeană, fie că nu, fie că avem înclinaţii de dreapta sau de stânga, cu siguranță, există o problemă care ne interesează pe fiecare în mod deosebit, sunt schimbări pe care dorim să le vedem, măsuri care nu mai pot aştepta, investiţii care trebuie realizate. Să alegem atunci deputaţii europeni care ne împărtăşesc viziunea! Aceasta este democraţia. Dacă nu ne pasă, îi va păsa, cu certitudine, altcuiva, care va decide cine să ne reprezinte în singura adunare paneuropeană aleasă prin vot direct.
Un vot nu durează decât minute, dar poate înseamna mult pentru viitor. Deputaţii aleşi în PE vor trasa viitorul Europei pentru următorii 5 ani. Să ne alegem Europa pe care o dorim!
Deputaţii europeni reprezintă vocea noastră în Europa. De ce să irosim oportunitatea de a ne face auziţi? Ales o dată la fiecare cinci ani, Parlamentul European este un actor important şi puternic în procesul decizional al Uniunii Europene. Voturile sale conturează legislaţia finală a UE, care ne influenţează viaţa de zi cu zi. Este dreptul nostru să votăm!
Numărul europarlamentarilor va scădea, la nivelul Uniunii, de la 766 la 751. România va pierde un mandat, revenindu-i, în urma alegerilor din mai, 32 de reprezentanți.
Contextul Alegerilor europene este unul dificil, sub pecetea ascensiunii discursului xenofob, ultranaționalist și eurosceptic în statele cu vechime în UE, care a generat atitudini negative în spațiul UE, față de cetățenii români și bulgari, față de aderarea celor două țări la Spațiul Schengen. România trebuie să fie bine reprezentată în Parlamentul European, de oameni care ne fac cinste, oameni de valoare, care să aducă soluții moderne și eficiente pentru rezolvarea problemelor actuale, în interesul țării noastre, dar și al tuturor cetățenilor europeni.
Loading
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu