Modificările
Codului Fiscal au stârnit multiple controverse la nivel general, dar, în
special, în domeniul agriculturii. Iată însă, dacă stăm sa analizăm problema la
rece, vom constata că soluția Guvernului Ponta nu caută decât să simplifice și
să corecteze lipsurile, ineficiențele și inechitățile generate în practică
de normele anterioare.
Noua
variantă este o simplificare şi o reducere a impozitării persoanelor fizice din
agricultură. Este vorba despre un impozit calculat pe baza veniturilor, mărindu-se
baza de impozitare, cu includerea unor categorii sociale noi. Ceea ce este
destinat consumului propriu nu se taxează.
Guvernul USL a reîntregit salariile,
urmează să indexeze pensiile cu 4%, a păstrat ca pondere în PIB suma pentru
investiții publice, acordă cofinanțare proiectelor europene, va crește salariul
minim pe economie la 800 RON, a scăzut datoria guvernamentală și a redus
deficitul bugetar de la 4,1% din PIB pe anul trecut, la 2,2% anul acesta. Cheltuielile
nu se mai taie, ca și în trecut, ci se caută noi surse, de tipul soluției
plății unui impozit micșorat, aplicabil unui număr crescut de contribuabili.
Majoritatea veniturilor colectate în plus, peste 3 miliarde RON, vor fi
direcționate pentru cofinanțarea proiectelor europene.
Agricultorii care dețin până la 10
ovine și caprine, 3 vaci, 6 porci, 100 păsări, 100 familii de albine, până la 2
ha teren cultivat cu cereale sau cartofi; 1,5 ha pomi fructiferi; 1 ha tutun, viță
de vie; 0,5 ha legume, flori, plante ornamentale vor fi exceptați de la plată.
Peste aceste limite s-a considerat însă că există mulți producători, care
beneficiază de subvenții de la stat sau UE, care comercializează, dar nu
declară profit, și deci nu plătesc impozit. În acest fel, s-a găsit o formulă
care să descurajeze ineficiența, evazionismul și frauda fiscală și să susțină
structurile asociative, comasarea terenurilor și aplicarea unor tehnologii
moderne de producție în sectorul agricol.
Așa
cum arată calculele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de
exemplu, la cereale, pentru o proprietate între 2 și 5 hectare, vechiul impozit
la sursă de 2% însemna, după valorificarea producției, 214,5 RON la hectar, pe
când noua propunere reduce obligația de plată la 96,5 RON la hectar. Peste 50
hectare, în trecut se plăteau tot 214,5 lei pe hectar, în prezent, reducându-se
datoria la 84,94 lei pe hectar. Potrivit acelorași studii, s-a constatat că
prin acel vechi 2%, impozit la sursă, s-a reușit să se încaseze la bugetul de
stat doar 50 milioane de euro, deși estimările ajungeau la 200 milioane euro.
Era evident o formulă ineficientă, care apăsa greu doar pe umerii celor care
plăteau oricum în mod corect și conștiincios impozitele. Acum se caută scăderea
presiunii exercitate asupra acestora, prin mărirea bazei de impozitare, adică
creșterea numărului categoriilor plătitorilor de impozit, lăsându-se la o parte
agricultura de subzistență.
O
altă modificare importantă, începând cu anul 2014, în contextul regionalizării,
și, aș spune eu, în interesul cetățeanului contribuabil, va fi calculul anual
al normelor de venit la nivelul Direcțiilor Agricole Județene, din care se vor scade
cheltuielile, rezultând un net, asupra cărora se va aplica acel impozit de 16%.
Acest calcul anual va ține cont de rata de productivitate care poate fi
obținută la nivelul unor zone geografice diferite, din punct de vedere al
condițiilor climaterice, fertilității solului, etc. Mai mult, cei 670.000 de
agricultori vizați vor putea să beneficieze de servicii de sănătate, în
calitate de contributori, cu o cotă de 5,5% la Fondul Național de Asigurări de
Sănătate. Totalizând impozitul de 16% pe norma de venit agricol net cu cei
5,5%, va rezulta o sumă care se situează sub cei 2% impozit pe cifra de afaceri
a societăților comerciale sau a celor care dețin terenuri în arendă.
Simplificarea
procedurilor de declarare, de plată și reducerea taxării, posibilă prin
lărgirea bazei de impozitare ar trebui, în mod firesc, să genereze o creștere a
nivelului încasărilor la bugetul de stat, creând în paralel premise solide
pentru reducerea TVA-ului la produsele de bază.
Alte
modificări mult așteptate ale Codului Fiscal țin de acordarea unor stimulente
fiscale pentru cercetare-dezvoltare, prin majorarea deducerii suplimentare la
calculul profitului impozabil de la 20% la 50% din cheltuielile eligibile, o
măsură extrem de importantă pentru sectorul privat. O schimbare fiscală importantă
este cea prin care se caută descurajarea tranzacţiilor
cu firme din paradisurile fiscale. Drept urmare, toate
veniturile obţinute din România de către companiile off-shore vor fi impozitate
în România cu 50%, faţă de 16%, cât era până în prezent.
Stimați colegi, statisticile ne arată
că în România există peste 8 milioane de cetățeni ocupați, din care doar 4,3
milioane salariați. O concluzie evidentă este că munca nu e înregistrată.
Astfel că, în cazul nostru, când 1 salariat susține 1,12 pensionari sau,
altfel, 4 salariați minim susțin 1 pensionar mediu, este clar că banii trebuie
căutați și în alte surse, altele decât contribuțiile insuficiente. Concret, în
doar şapte dintre județele țării şi în Bucureşti, numărul salariaţilor este mai
mare decât cel al pensionarilor, iar în 34 de judeţe, situația este inversă. Tot
în România, 3,4 milioane de români nu se regăsesc în statistici, muncind fie la
negru, fie în agricultura de subzistență.
În
majoritatea țărilor UE (Marea Britanie, Olanda, Germania, Suedia, chiar
Polonia, Ungaria, Grecia) există 1 salariat la 2 locuitori. În România avem
însă 1 la aproape 5 locuitori.
Acest
fapt se datorează conjuncturii nefavorabile prin care țara noastră a
înregistrat pierderi de 30% din resursele umane de calitate la vârstă activă
maximă (25-45 ani), în urma emigrării peste granițele țării pentru căutarea
unui loc de muncă.
De îndată ce a ajuns la guvernare, USL a inițiat
un plan de măsuri coerent, axat pe creștere economică inteligentă, eficientă și
sustenabilă, echilibru, disciplină bugetară, stoparea evaziunii fiscale,
susținerea sectorului privat pentru investiții și crearea de locuri de muncă,
reforma rambursării TVA, iar modificarea Codului Fiscal reprezintă un pas
important spre echilibrarea și consolidarea bugetară, în scopul asigurării stabilității
și continuității fiscale și financiare.
Loading
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu