Bugetul general consolidat pe anul 2013

S-a votat Bugetul general consolidat pentru anul acesta, un buget construit în limitele permise de conjunctura actuală și de măsurile și angajamentele luate de fostele guvernări.

Guvernul USL și-a respectat însă promisiunea, aceea de transparentizare a procesului de alocare și de cheltuire a banilor publici, reiterând convingerea că doar cetățeanul trebuie să fie beneficiarul real al acestora, în timp ce miniștrii sunt doar administratori ai fondurilor publice. Aplicând principiul transparentizării, atât Proiectul Bugetului de Stat, al Asigurărilor Sociale, cât și Bugetul General Consolidat au fost făcute publice în format electronic pentru prima dată și supuse dezbaterii cetățenilor. Documentele au fost postate pe pagina de Internet a Ministerului Finanțelor și pe un portal internațional, destinat datelor de interes public.

Pentru elaborarea lor s-a avut în vedere: creșterea salariilor bugetarilor, creșterea pensiilor, prin majorarea punctului de pensie cu 4%, respectiv 742,1 lei, creșterea salariului minim (la 750 lei de la 1 februarie și 800 lei de la 1 iulie), consolidare fiscală echitabilă, suprataxarea veniturilor din sectorul energetic și exploatarea resurselor naturale, creșterea cofinanțării fondurilor europene, creșterea substanțială a fondurilor investite în Sănătate.

Deși sunt voci ale opoziției care critică măsurile sociale luate de Guvernul Ponta, aceleași voci care în urmă cu puțin timp au inițiat și susținut măsuri dure de austeritate, trebuie să precizăm că la nivelul țării noastre avem procentul cel mai scăzut de alocare bugetară pentru măsuri sociale, raportat la nivelul UE.

Veniturile totale de 98.182,6 milioane lei și cheltuielile totale de 116.359,4 milioane lei generează un deficit de 18.176,8 milioane lei. Este pentru prima oară, după 2007, când România s-a încadrat în norma europeană de deficit sub 3%, cu o valoare de 2,1% din PIB.

Prin reforma fiscală se estimează o creștere a încasărilor de 2,9 miliarde lei, iar pentru stimularea economiei se alocă 15 miliarde lei în plus față de anul 2012, concomitent cu aplicarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor.

În urmă cu 4 ani, România avea o datorie de 28 miliarde euro. Sub guvernările anterioare, aceasta aproape s-a dublat, iar acest context influențează nivelul dobânzilor care ni se percep pe piețele externe.

Totuși, în 2012, România s-a situate pe primul loc în UE, în ceea ce priveşte efortul de reducere procentuală a deficitului, nu a mai accesat niciun euro de la FMI și Comunitatea Europeană, în baza acordurilor preventive, și a apelat la piețele private, beneficiind de dobânzi din ce în ce mai mici. Deși 2012 a fost an electoral, cheltuielile publice au fost cu 2,5 miliarde euro mai mici față de 2011.

Avem un buget mai auster, pentru că România nu își mai permite cheltuieli inutile, investiții aberante, neprioritizate, care nu aduc niciun avantaj comunităților beneficiare. În plus, avem de rambursat în acest an 1,2 miliarde euro către creditorii externi, în baza împrumuturilor deja contractate și angajate de guvernele anterioare.

În ceea ce privește investițiile, se caută, acolo unde este posibil, comutarea finanțării unor proiecte de la resursele naționale la cele europene, precum și implementarea cu prioritate a proiectelor de investiții deja executate peste 80%, creându-se o continuitate firească între strategiile și viziunile de dezvoltare ale diferitelor executive.

Un alt principiu nou aplicat de Guvernul USL pentru structurarea proiectelor de buget a fost acela de economisire, de tăiere a cheltuielilor, de la vârf la bază, și nu invers, ca și până acum. Spre deosebire de guvernărilor anterioare, noul executiv a scăzut presiunea insuportabilă de pe umerii celor săraci și slabi și a căutat să echilibreze balanța, orientându-se spre cei care pot să-și asume o mică obligație suplimentară.

Stimați colegi, este momentul ca printr-un efort comun să conducem România pe direcția bună, să încheiem durerosul ciclu al subdezvoltării, să învățăm din lecțiile dureroase ale trecutului, să fim responsabili și să lăsăm la o parte acțiunile sabotoare, de tipul depunerii  de către opoziție a unui număr aberant de peste 13.500 de amendamente ridicole, nici măcar specificate sau localizate concret, a căror aprobare ar fi însemnat dublarea alocațiilor bugetare pe anul în curs!

Loading