Întrucât Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR)
desfăşoară în aceste zile o campanie agresivă de dezinformare prin
mass-media printr-o serie de informaţii eronate referitoare la sprijinul
financiar de la bugetul de Stat pentru Cultele religioase cu scopul
vădit de manipulare a opiniei publice, Patriarhia Română reaminteşte
următoarele:
Statul român nu plăteşte integral
salariile personalului clerical şi neclerical, ci asigură doar o
contribuţie de aproximativ 60% la salariile acestora. Restul
salariilor (comparabile cu cele ale profesorilor din Învăţământul
preuniversitar), impozitele, asigurările de sănătate şi contribuţiile
sociale sunt plătite din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti.
Această situaţie este consecinţa
secularizării averilor bisericeşti de către domnitorul Alexandru Ioan
Cuza (1863), atunci când Biserica a fost deposedată de sursele de
întreţinere, iar Statul român şi-a luat angajamentul de a sprijini de la
bugetul public salarizarea personalului deservent şi întreţinerea
lăcaşurilor de cult. În prezent, cea mai mare parte a proprietăţilor
bisericeşti nu au fost încă retrocedate proprietarilor de drept.
De remarcat faptul că sumele plătite de
unităţile bisericeşti pentru plata impozitelor şi asigurărilor sociale
aferente salariilor personalului deservent sunt aproximativ egale sau
depăşesc valoarea contribuţiilor la salarii primite de la bugetul de
Stat. De exemplu, în fiecare lună valoarea totală a contribuţiilor la
salariile personalului din Administraţia patriarhală este de 557.472
lei, iar suma plătită de Patriarhia Română la bugetul de Stat pentru
impozitele pe salariile integrale, asigurări de sănătate şi contribuţii
sociale este de 575.087 lei. Oricine poate constata faptul că ceea ce se
primeşte de la bugetul de Stat sub forma sprijinului salarial se
întoarce la bugetul public prin plata impozitelor şi a contribuţiilor
sociale aferente.
Din cei 14.231 de preoţi şi
diaconi ai Bisericii Ortodoxe Române, peste 1.000 sunt salarizaţi
exclusiv din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti, iar aproape
1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizaţi neclericali sunt plătiţi
integral de Biserică.
Precizăm că personalul bisericesc
clerical şi neclerical se numără printre categoriile socio-profesionale
din România cu cele mai mici salarii. În numeroase
comunităţi din ţară, în special din mediul rural, din cauza sărăciei şi a
migraţiei în străinătate, preoţii nu mai reuşesc să-şi completeze
salariile din fonduri proprii, pentru majoritatea acestora sprijinul
salarial de la bugetul de Stat reprezentând unicul venit sigur pentru
întreţinerea familiei. De reţinut este şi faptul că anual sumele alocate în bugetul de Stat pentru cultele religioase reprezintă doar 0, 4 % din buget, adică de peste 10 ori mai puţin decât sumele alocate pentru învăţământ şi sănătate.
Referitor la personalul monahal, precizăm că Statul nu plăteşte integral salariile a 10.000 de călugări şi călugăriţe. Din cei aproximativ 8. 500 de călugări şi călugăriţe ortodocşi, numai
stareţul/stareţa şi preotul slujitor din mănăstiri primesc contribuţie
de la bugetul de Stat la salariu, adică doar câteva sute de persoane.
În ceea ce priveşte cei aproape 7. 700 profesori de religie, menţionăm faptul că aceştia auacelaşi
statut cu celelalte cadre didactice din învăţământul românesc şi sunt
salarizaţi de Ministerul Educaţiei. În acest sens, considerăm că
prezenţa religiei în programa de învăţământ din şcolile publice este un
drept câştigat de poporul român în Decembrie 1989. De altfel, potrivit
sondajelor şi studiilor sociologice realizate în ultimii 15 ani,
majoritatea românilor apreciază rolul orei de religie în formarea şi
educarea tinerei generaţii.
Statul român nu oferă subvenţii de la bugetul de Stat pentru opera social-filantropică a Bisericii! Cele aproximativ 55 de milioane de lei folosite în anul 2011 de Biserica Ortodoxă Română pentru susţinerea celor aproximativ 700 de instituţii social-filantropice destinate tuturor categoriile sociale defavorizate de care beneficiază în mod constant aproape un milion de români săraci provin exclusiv din fonduri proprii şi donaţii ale credincioşilor.
Statul român nu oferă subvenţii de la bugetul de Stat pentru opera social-filantropică a Bisericii! Cele aproximativ 55 de milioane de lei folosite în anul 2011 de Biserica Ortodoxă Română pentru susţinerea celor aproximativ 700 de instituţii social-filantropice destinate tuturor categoriile sociale defavorizate de care beneficiază în mod constant aproape un milion de români săraci provin exclusiv din fonduri proprii şi donaţii ale credincioşilor.
În acelaşi timp, Patriarhia Română şi
alte eparhii din ţară derulează cu succes programe social-educaţionale
la nivel naţional din fonduri europene (Hristos împărtăşit copiilor,
Alege şcoala! etc.) ai căror beneficiari sunt zeci de mii de copii,
adolescenţi şi tineri, iar la nivel local există numeroase proiecte
sociale derulate de eparhii în parteneriat cu autorităţile locale şi
alte ONG-uri.
Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, potrivit Codului fiscal (art 15, alin. f), cultele
religioase sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru:
venituri obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi
produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, venituri
obţinute din chirii, alte venituri obţinute din activităţi economice,
venituri din despăgubiri în formă bănească, obţinute ca urmare a
măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea
dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să
fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru
întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de
construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a
clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume
propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în
condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit
ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea
religioasă şi regimul general al cultelor.” Această
prevedere din Codul fiscal se fundamentează pe art. 29, alin. 5 din
Constituţia României, dezvoltat în Legea cultelor nr. 489/2006, unde se
menţionează: Statul român recunoaşte cultelor rolul
spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat
social, precum şi statutul lor de factori ai păcii sociale (art. 7 alin.
1); Autorităţile publice cooperează cu cultele în domeniile de interes
comun şi sprijină activitatea acestora. (art. 9 alin. 3).
Trebuie menţionat că în momentul elaborării Codului fiscal, ţinănd
cont de faptul că cea mai mare parte a proprietăţilor bisericeşti nu a
fost încă retrocedată Bisericii, legiuitorul a avut în vedere
identificarea unor surse de finanţare pentru întreţinerea lăcaşurilor de
cult şi a celorlalte clădiri bisericeşti, precum şi a lucrării
social-filantropice şi educaţionale desfăşurată de Culte în beneficiul
populaţiei, care este incomparabil mai amplă şi eficientă decât cea a
ONG-urilor. De altfel, în toate ţările europene există facilităţi
fiscale pentru Culte condiţionate de folosirea fondurilor strict pentru
activitatea specifică desfăşurată în societate.
În acelaşi timp, pentru activităţile economice desfăşurate prin societăţi comerciale, Cultele plătesc taxe şi impozite potrivit legislaţiei în vigoare asemenea tuturor agenţilor economici din ţara noastră.
În acelaşi timp, pentru activităţile economice desfăşurate prin societăţi comerciale, Cultele plătesc taxe şi impozite potrivit legislaţiei în vigoare asemenea tuturor agenţilor economici din ţara noastră.
Sursa: www.patriarhia.ro
Loading
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu