60 de ani de la moartea aviatorului şi inventatorului bănăţean Traian Vuia

Înfăptuirea zborului mecanic cu un aparat mai greu decât aerul constituia, pe la sfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX, o adevărată fascinaţie. Mii de temerari încercau să îl realizeze, în timp ce „baloniştii”, care încă de la finele veacului al XVIII-lea reuşiseră să se înalţe, zâmbeau cu superioritate, convinşi că viitorul este al lor, al celor cu vehicule aeriene mai uşoare decât aerul. În sfîrşit, la începutul secolului XX (1903), doi americani, fraţii Wright, au izbutit să zboare cu un avion. Numai că aparatul lor nu s-a putut desprinde singur de la sol, prin forţa motorului său, ci a fost „propulsat” prin catapultare, deci printr-un impuls exterior, şi numai după aceea a reuşit să se înalţe. Cel dintâi care s-a ridicat de la sol, numai prin forţa motorului său, realizând întâiul zbor mecanic din teoria tehnicii mondiale, a fost, în 1906, un bănăţean: Traian Vuia.

Traian Vuia s-a născut în 1872, în localitatea Surducul-Mic (astăzi, comuna Traian Vuia), judeţul Timiş. Localitatea este situată în Banatul românesc, regiune inclusă în acea perioadă în Imperiul Austro-Ungar. Pentru acest fapt, Vuia a fost considerat mult timp ca fiind de origine maghiară sau austriacă.

A urmat temporar cursurile Şcolii Politehnice, şi apoi pe cele ale Facultăţii de Drept din Budapesta, obţinând, în 1901, titlul ştiinţific de doctor în ştiinţe juridice cu teza: „Militarism şi industrialism, regimul de Status şi Contractus”.

Preocupat de problema realizării zborului mecanic, construieşte macheta unui „aeroplan-automobil” şi, cu banii strânşi anevoie de el, dar mai ales cu cei donaţi de mai mulţi români bănăţeni, pleacă la Paris, pe atunci capitala aviaţiei mondiale. Aici adresează un memoriu Academiei de Ştiinţe a Franţei (februarie 1903), în care îşi prezintă proiectul, dar înaltul for ştiinţific, dominat de „balonişti”, îl respinge, punând o rezoluţie care astăzi sună ridicol, declarând că a încerca să realizezi zborul cu un aparat mai greu decât aerul „este o himeră”, care „nu poate să izvorască decât dintr-un creier bolnav”. Un altul s-ar fi descurajat, Vuia însă are încredere în ideea sa şi o duce mai departe. „Eu nu lucrez pentru gloria mea personală, ci lucrez pentru gloria geniului uman”, spunea el adesea.
Între 1903 şi 1906 a conceput şi a construit un avion monoplan cu cadru din ţevi de oţel, cu aripi din pânză de in impermeabilă, întinsă pe un schelet metalic şi având forma aripilor liliacului, echipat cu motor cu anhidridă carbonică, cu o singură elice şi cu tren de aterizare prevăzut cu roţi pneumatice. Avionul realizat de el era primul din lume care, datorită roţilor pneumatice, urma să obţină o viteză orizontală, rulând pe sol, viteză care să permită executarea de către pilot a desprinderii acestuia de pământ, realizarea zborului şi aterizării.

După o serie întreagă de experimente, Traian Vuia avea să facă, la 18 martie 1906, la Montesson, în apropiere de Paris, primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, prin mijloace proprii. Aeroplanul-automobil a rulat 50 de metri pe sol, iar apoi s-a înălţat singur la o înălţime de aproximativ un metru, străbătând în zbor 12 metri. Din păcate, după 12 metri, elicea s-a blocat şi motorul s-a oprit brusc, lovindu-se de un copac. Deşi a durat doar câteva clipe, zborul a reuşit. Românul Traian Vuia pusese piatra de temelie a aeronauticii moderne. Un cunoscut istoric al aviaţiei avea să scrie peste decenii: „Traian Vuia a făcut ca bătrâna Europă să se deştepte. El este primul în timp”.

Pentru asigurarea stabilităţii în aer avea nevoie de o propulsare mai puternică. Cu o serie de modificări, aparatul “Vuia 1” s-a transformat în “Vuia 2”, brevetat în 1907, în Franţa şi Belgia. Acest aparat avea performanţe mult sporite, astfel că, în 1907, el avea să zboare pe o distanţă de 70 de metri, la o înălţime variabilă.

Până nu demult se credea că „Vuia nr.2” a fost ultima variantă a avionului lui Traian Vuia, dar există o imagine ce înfăţişează un avion Vuia, care diferă în mare măsură de aparatele cunoscute.

După ce a încheiat experimentele de zbor cu avioanele, Traian Vuia, deşi nu dispunea de mijloace financiare importante, a abordat problema zborului vertical cu elicopterul. Realizarea zborului vertical era în etapa de începuturi. În anul 1918 realizează elicopterul Vuia Nr.1. În anul 1919, Traian Vuia publică lucrarea „Studii experimentale asupra planurilor înclinate în rotaţie”, care reprezintă una dintre primele lucrări în domeniul palelor de elicopter. În anul 1921, Traian Vuia a realizat elicopterul Vuia Nr.2. Din lipsa fondurilor, numai în 1925 Traian Vuia a reuşit un zbor la înălţimea de 8 m şi pe o distanţă de 80 m. Vuia a mai proiectat pe vremea aceea un aparat cu patru rotoare, în tandem, înzestrat cu o cabină pentru 100 de pasageri. Din nefericire, ideea a rămas în suspensie.

Traian Vuia a adus contribuţii şi în domeniul energetic, cel mai cunoscut fiind generatorul de vapori tip Vuia, care prefigura centralele termoenergetice actuale. În vremea Primului Război Mondial, Traian Vuia a lucrat pentru Ministerul francez al Apărării şi a construit o torpilă, folosită cu succes de marina militară.

A fost ales membru de onoare al Academiei Române, pe 27 mai 1946.

La 2 septembrie 1950, la scurt timp după întoarcerea sa în România, Traian Vuia a încetat din viaţă şi a fost înmormântat la Cimitirul Bellu, dar a rămas pentru totdeauna în istoria aviaţiei mondiale şi în inimile românilor.

În Aula Academiei Române, secţia Ştiinţe Tehnice a susţinut sesiunea omagială de comunicări, consacrată împlinirii a 60 de ani de la moartea inventatorului român, la care am luat parte, din partea Camerei Deputaţilor, împreună cu o delegaţie oficială din localitatea care îi poartă numele, compusă din primarul Iosif Barboni, profesor Alina Covaci şi preoţii Dorin Jurji şi Dorin Covaci. De asemenea, la Biblioteca Academiei Române a avut loc inaugurarea expoziţiei Traian Vuia.

Mulţumim celor care nu l-au uitat şi în memoria numelui său să avem în vedere sprijinul pentru obiectivele începute în localitatea Traian Vuia, precum şi alte investiţii ce se vor derula în ţară şi străinătate.

Loading