Bugetul de stat pe anul 2012

Bugetul de stat pe anul următor vizează reducerea deficitului bugetar, de la 4,4% din PIB în 2011, la 1,9% în 2012. Bugetul a fost construit pe o estimare în creștere a veniturilor cu 13,5%,  faţă de încasările pentru 2011, iar cheltuieli totale trebuie să rămână constante în 2011 și 2012.

Aceste cifre depind anul viitor de o rată de creştere economică de 2,1 %, un scenariu  mult prea optimist, în contextul în care funcționăm într-o mare familie europeană, care se confruntă cu probleme dificile.

Prognoza pentru România este prea ambiţioasă, potrivit analiștilor economici internaționali, care estimează o ,,contracţie mică, de circa 0,5%, calculată pe baza unei recesiuni profunde în zona euro”, datorată și măsurilor dure de austeritate și expunerii la criza europeană a datoriilor.  Pentru UE se prognozează o reintrare în recesiune în 2012, când se va înregistra o contracție de 0,7%, de la plus 1,5%  în acest an, iar pentru zona euro va fi de minus 1,2%, față de plus 1,4% în 2011.

Potrivit presei economice internaționale, care face referire la situația României: ,,Continuarea austerităţii nu va face decât să sporească turbulenţele, iar dacă situaţia din zona euro se va agrava, economia României nu va fi în poziţia de a realiza creştere”.

Apropierea de zona euro creează certitudini ale unei evoluții mai puțin fericite pentru anul viitor, în ceea ce privește creșterea economică, datorită investițiilor, comerţului, remiterilor, precum şi a legăturilor bancare internaționale. La capitolul exporturi, România are încheiate jumătate din contracte cu zona euro, care cumulează 30% din PIB, iar băncile românești sunt legate ombilical de băncile-mamă greceşti şi austriece. Băncile greceşti deţin 15,8% din activele sistemului bancar din România, în timp ce băncile-mamă austriece deţin 31,5%.

Pentru 2012, Guvernul va tăia sumele alocate pentru jumătate dintre ministere, inclusiv Educaţia, Cultura, Agricultura şi Justiţia, dar şi pentru Parlament și Autoritatea Electorală Permanentă – arbitrul alegerilor din 2012, majorând însă, inexplicabil, bugetele Administraţiei Prezidenţiale şi serviciilor de informaţii – posibil artizanii oculți ai viitoarelor alegeri. Sunt, de asemenea, incluse pe lista neagră salariile din sectorul public, reducerea locurilor de muncă, îngheţarea pensiilor, vânzarea unor companii de stat.

Se intenționează reducerea numărului de locuri de muncă din sectorul public la 1,1 milioane în 2012, de la 1,4 milioane în 2010, deja fiind eliminate180.000 de locuri de muncă.

Cheltuielile de personal rămân nemodificate în 2012, iar sumele alocate cofinanţării proiectelor realizate cu fonduri UE se ridică la 12 miliarde lei, cu 50% mai mari faţă de acest an.

Bugetul pe anul 2012 a fost gândit în condițiile în care, România, asistată financiar de creditorii externi, trebuie să reducă deficitul bugetar. Pentru aceasta se mizează pe ipoteza creșterii veniturilor și păstrarea constantă a cheltuielilor.

La nivelul veniturilor, un aport semnificativ ar urma să provină din creşterea PIB cu 27 miliarde lei. Guvernul mizează pe o creştere cu 3 miliarde de lei la încasările TVA și un plus de 1,2 miliarde lei la accize, față de 2010.

În 2008, cheltuielile bugetare totale au fost de 190,3 miliarde de lei, pentru ca în 2011 să ajungă la 206 miliarde de lei cheltuială bugetară estimată. Asumând și inflația, totuși creşterea ponderii cheltuielilor în PIB, de la 37% în 2008, la 38% în 2011, ne certifică faptul că ele au un trend crescător.

Din cele 202 miliarde de lei cheltuieli bugetare în 2010, alocările cele mai consistente au fost pentru personal, pensii, bunuri şi servicii, investiţii, asistenţă socială, în sumă de 153 miliarde de lei, adică 75% din total. Dacă strategia ieșirii din criză se bazează pe investiții, observăm că, faptic, Guvernul a redus sumele pentru acest capitol cu 25% în 2010, raportat la 2008. La capitolele personal și bunuri și servicii, s-au redus sumele cu doar 6%, respectiv cu 10%.

În ultimii trei ani, FMI a greşit toate prognozele pentru economia româ­nească. În martie 2009 a estimat o scădere a PIB de 4,1% şi a fost în realitate de 7,1%, în 2010 a anticipat plus 1,3% şi a fost -1,2%. Pentru 2011, a prevăzut plus 5,2% , însă se pare că avem doar plus 1,5.

Datorită estimărilor incorecte, în 2010, nu s-au relizat veniturile preconizate, s-au angajat cheltuieli care nu au putut fi susținute, așa încât s-a ajuns la scăderea salariilor şi creşterea TVA. Tot sub paravanul prognozelor eronate ale FMI, România a cheltuit mult prea mult și a fost nevoită să se îndatoreze. Înainte de 2008, țara noastră avea una dintre cele mai reduse datorii publice, cu doar 20% din PIB și a ajuns acum să și-o dubleze.

În ceea ce privește recalcularea pensiilor speciale, pe prima tranșă de 25.000 de pensii recalculate ale militarilor, cheltuiala statului a crescut cu 37 milioane de euro, deci pentru toate cele 76.000 de pensii este posibil să fi crescut cu aproape 111 milioane de euro, adică în jur de 480 milioane lei.

Alte 6 miliarde de lei pe an sunt cheltuielile în plus cu dobânzile, care au crescut de la 3,6 miliarde de lei în 2008, la 9,5 miliarde de lei în 2011. Cheltuielile cu dobânzile au crescut de 10 ori în ultimii 6 ani. În ceea ce privește raportul dintre cheltuielile cu dobânzile şi cheltuielile cu investiţiile, în 2008 investiţiile erau de şase ori mai mari decât cheltuielile cu dobânzile. În 2011, cheltuielile cu investiţiile sunt doar de două ori mai mari decât cheltuielile cu dobânzile, adică cele din urmă s-au triplat. În acest ritm, se observă că trendul pentru țara noastră este de inversare a raportului, moment în care vom intra în colaps, asemeni altor țări, de tipul Greciei.

Stimați colegi, în criză nu este realistă întocmirea bugetelor, prin estimarea unor venituri în creștere. Cel mult putem să încercăm menținerea cheltuielilor constantă. Dar, ce ne facem când Guvernul micșorează investițiile, reformează sistemul de pensii, cu un rezultat în creștere al deficitului, reduce nesemnificativ cheltuielile cu bunuri și servicii, ba mai girează și achizițiile aberante, de tipul unor parcuri la poalele muntelui sau a unor jocuri pe calculator pentru primării!

Loading