Bisericile de lemn din zona Făgetului

Aşezată la poalele munţilor Poiana Ruscă, într-o pitorească depresiune intracolinară, desfăşurată sub forma unui imens amfiteatru la răspântia drumurilor ce fac legătura dintre Banat şi Ardeal prin ţinutul Pădurenilor şi Valea Mureşului, zona Făgetului a fost în permanenţă un liant economic şi spiritual între aceste regiuni istorice.

Este cunoscută şi sub numele de Bucovina Banatului, datorită sinonimiei bogăţiilor folclorice şi etnografice păstrate nealterate în ciuda unor puternice mutaţii şi influenţe exterioare întâmplătoare sau dirijate, este astăzi cea mai reprezentativă zonă de păstrare şi transmitere a civilizaţiei materiale şi spirituale româneşti din Banat.

Zona a fost şi este împădurită pe suprafeţe întinse, renumită prin arhitectura în lemn, reprezentată de locuinţe tradiţionale cât şi locaşe de cult. Semnificative pentru construcţiile din lemn şi arhitectura populară sunt bisericile de lemn, monument istoric din această zonă.

Aceste biserici au o notă comună dată de materialul din care sunt ridicate, tehnica de construcţie precum şi desfăşurarea planimetrică. Aceste biserici datează din secolele XVII, XVIII, XIX, ridicându-se de regulă în cimitirul satului în locuri ferite de inundaţii.

În număr de patrusprezece, bisericile de aici au primit statutul de monument istoric, unele de interes naţional altele de interes judeţean, primind acest statut în anii 80, şi fiind într-o stare de degradare vizibilă, au primit fonduri pentru reparaţia acoperişului din şindrilă.

În schimb, pictura de o certă valoare ce aparţine de şcoli, fie cea de la Strediste (Vârşeţ, Serbia) condusă de Gheorghe Diaconovici Loga, tatăl cărturarului C.D. Loga, cât şi de pictori din Ţara Românească şi Ardeal, este în continuă degradare.

Au trecut mulţi ani de când a fost schimbat acoperişul, 80% dintre ele sunt şi acum în pericol de degradare prin infiltraţia apei de ploaie.

Aceste biserici prezintă valoare atât prin arhitectură, arhitectura tradiţională, populară, religioasă cât şi prin pictura la fel de importantă pentru epoca în care au fost create.

Au fost construite din lemn pentru că la acea dată era un edict imperial prin care se interzicea construcţia în Banat a bisericilor din piatră şi cărămidă, în ideea de a dispărea într-un timp relativ scurt.

Istoria a fost de partea lor şi iată că dăinuie de sute de ani şi reprezintă civilizaţia poporului român, a ţăranului român. După secole, din nou sunt puse să ceară ajutor pentru a dăinui încă multe secole aspect important pentru a ne păstra identitatea de români.

Deşi s-au făcut demersuri, s-au scris proiecte, fondurile naţionale şi europene se lasă aşteptate. Au beneficiat în schimb bisericile de lemn din Maramureş, asemănătoare ca şi construcţie, deosebirea fiind una singură, înălţimea turlei.

Bisericile din zona Făgetului pot intra în circuitul turistic religios. Recent, în campania electorală, doamna ministru al turismului, Elena Udrea, a vizitat o asemenea biserică şi a promis sprijin. Acest sprijin trebuie primit urgent pentru că boala acestor biserici este gravă, unele fiind în pericol de a se dărâma.

Dat fiind şi infrastructura precară din judeţul Timiş şi în special în această zonă turistică de munte şi deal, de fapt, singura a acestui judeţ, trebuie revăzută şi situaţia drumurilor de acces spre aceste monumente. Din păcate, aceste biserici prezintă mai mult interes pentru specialiştii din străinătate şi mai puţin pentru cei din România.

Ceea ce dorim noi acum este de a trage un semnal de alarmă în dorinţa firească de român de a ne păstra Istoria culturală şi religioasă a neamului, care nu se mai repetă, în special cu aceste biserici construite din lemn. Piatra mai poate aştepta, dar lemnul ba.

Mass-media judeţeană, posturile naţionale de radio şi televiziune au întreprins în repetate rânduri campanii de conştientizare a factorilor responsabili, dar rezultatele nu sunt vizibile. Este adevărat, priorităţile sunt multe, dar judecata trebuie să fie pe adevarata scară a valorilor.

Chiar în această perioadă, Radio România Actualităţi a efectuat câteva activităţi ce vor fi difuzate în săptămâna mare, săptămână aleasă nu întâmplător, săptămâna în care ne căim pentru faptele noastre prezente şi viitoare. Să sperăm că înţelepciunea şi sufletul nostru de român se vor îndrepta şi spre Casa Domnului, spre aceste bijuterii de arhitectură populară religioasă din Banat.

Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Turismului, Patriarhia Română şi instituţiile din domeniu la nivel judeţean se vor alerta pentru acest semnal de grad zero.

Am început o campanie de conştientizare a importanţei acestor monumente pentru conştiinţa naţională, pentru credinţa noastră ortodoxă în rândul tinerilor din colegiul din care fac parte. Am întreprins în fiecare săptămână acţiuni cu participarea tinerilor şi femeilor din organizaţiile ce aparţin partidului din care fac parte sub genericul "Luna curăţeniei sufletului şi naturii", care au vizat în principal zonele în care sunt amplasate aceste biserici de lemn uitate de toţi, până şi de urmaşii celor care le-au ridicat. 

Loading