Peștera Românești, una din puținele peșteri muzicale din lume, își așteaptă publicul meloman

În anul 1984, în România avea loc una din cele mai frumoase realizări culturale. Primul concert simfonic într-o peșteră din interiorul Munților Carpați s-a desfăşurat la Românești, în județul Timiș,. După succesul răsunător pe care l-a avut, în fiecare an se organizează un astfel de eveniment, în luna octombrie. România este una dintre puținele țări care organizează concerte simfonice speologice. Pe scena improvizată din peşteră, au concertat nume sonore din arealul muzicii clasice, jazz, blues, rock sau electronice, stabilindu-se, la un moment dat, un record de 2.000 de participanți.

Cea mai mare peșteră din județul Timiș, renumită pentru acustica sa deosebită, a găzduit, în cei 27 de ani de la primul moment artistic, orchestre de renume la nivel mondial: Orchestra Filarmonică Regală Daneză, Campania Brass din Roma, Filarmonica ,,Banatul” din Timișoara, Filarmonica de Stat Arad, Corul Sabin Drăgoi din Timișoara, Orchestra Simfonică a Facultății de muzică Timișoara, Orchestra Liceului de Muzică ,,Ion Vidu” Timișoara, Orchestra Televiziunii ,,TV2 France”, Orchestra Universității din Szeged – Ungaria, etc.

Peştera Româneşti este situată la sud-est de satul Româneşti, în versantul stâng al Văii Fărăşeşti, Munţii Poiana Ruscă. Cercetările arheologice au început în anul 1948 și au fost inițiate de către profesorul Marius Moga. Face parte din categoria peşterilor mijlocii, cu o dezvoltare totală de 1.450 m, dispusă orizontal pe 3 nivele. Intrarea principală este orientată spre N-NV, este lată de 9,5 m şi înaltă de 2 m, fapt ce permite o iluminare difuză până la circa 70m. În Sala Liliecilor, săpată în brecie tectonică (foarte puţine cazuri în peşterile din ţară), se găseşte o colonie permanentă de lilieci. Etajul superior şi cel mijlociu au caracter fosil. Etajul inferior, cu caracter subfosil, este accesibil doar speologilor cu echipament.

Concertul simfonic de la Peştera Româneşti este programat anul acesta pentru ziua de duminică, 23 octombrie, de la ora 13:00. Anual, evenimentul atrage în fiecare toamnă sute, chiar mii de oameni din țară și străinătate. Chiar și după 27 de ani, acesta rămâne singurul speoconcert anual din România.

Existenţa peşterii a fost cunoscută omului încă din cele mai vechi timpuri, drept dovadă stând urmele de locuire în perioada paleoliticului, mezoliticului şi neoliticului. Săpăturile arheologice efectuate în Peştera Româneşti în anul 1949 au scos la iveală dovezi de locuire din paleoliticul superior: o vatră de foc pe care erau opt colţi de urs şi două instrumente din os. Din locuirea neolitică, în afară de ceramica aparţinând culturii Tisa (I-II), s-a descoperit şi o groapă, ce a servit ca depozit de cereale.

Pledoaria mea este pentru susținerea proiectelor culturale, păstrarea bunelor obiceiuri, care ne fac cinste, atât în țară, cât, mai ales, în străinătate și investirea în măsuri de protecție a naturii: fie că ne referim la rezervații, monumente ale naturii, parcuri naționale sau arii protejate. Este importantă creearea cadrului legislativ și instituțional adecvat, dar și o evaluare corectă a capitalului natural al acestei țări, precum și constituirea unor rețele de obiective protejate și administrarea eficientă a acestora, pe baza unor planuri concrete de management.

Din păcate, până acum, cu excepția Deltei Dunării, restul siturilor naturale sunt înființate, finanțate și protejate doar pe hârtie. Pe direcția consecințelor dezinteresului manifestat de această guvernare, în domeniul protecției mediului, se înscrie și decizia finală a Comitetului de Conformare a Protocolului de la Kyoto, care a hotărât suspendarea României de la tranzacţionarea certificatelor de emisii de carbon. Acest fapt are, pe de o parte, un impact rușinos asupra țării noastre, cauza fiind „neîncrederea în ca­pacitatea autorităților publice ro­mâne de a gestiona problematica es­ti­mării emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel național. Mai precis, Bucureștiul nu a fost în stare să raporteze corect cantitatea emisiilor de gaze cu efect de seră, să facă un așa-numit inventar al acestora”. Pe de altă parte, consecințele sunt și de natură financiară, cuantificate în pierderi de trei miliarde de euro pentru statul român, datorate unui management prost.

Potrivit statisticilor oficiale, Ro­mâ­nia dispune de un surplus de 300 de milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, evaluate în 2009 de Ministerul Mediului la circa trei miliarde de euro. În 2011 prețul certificatelor a scăzut la 5-6 euro pe unitate, față de 10 euro în 2009-2010, ajungându-se la o valoare actuală a pieței de 600 milioane euro.

Stimați colegi, trebuie să avem grijă ca astfel de derapaje să nu se mai repete, iar vinovații să fie trași la răspundere! Să susținem pe cei care valorifică aceste obiective naturale, să felicităm și să sprijinim organizatorii unor astfel de evenimente culturale, ce aduc omagiu frumuseții muzicii și naturii, într-o îmbinare perfect inspirată, care ne bucură complet simțurile!

Vă așteptăm la concertul de la Peștera Româ­nești, un loc în care, dacă ai fost o dată, vei reveni negreșit!

Loading