Un strigăt al disperării

În fiecare săptămână întâlnesc în teritoriu, respectiv Colegiul nr. 9 Timiș, cetățenii, cu problemele și grijile lor de fiecare zi, cu teama pentru ceea ce le poate rezerva viitorul trasat de guvernanți. Contextul obișnuit de viață al unui român de rând seamănă cu un teatru de operațiuni Mortal Combat – joc mortal. Lipsurile, foamea, boala și umilințele îi împing la gesturi necugetate, instabilitate fizică și emoțională, teroare, acte de violență.

Măsurile dezastruoase ale democrat-liberalilor au afectat toate categoriile sociale, pe câteva generații de acum încolo. Au deschis o gaură neagră, care suge constant și conștiincios orice brumă de resursă mai trece pe la bugetul de stat. Suntem datori vânduți și, cu sprijinul guvernanților, tot fără o lețcaie în buzunar. O întreagă societate este pe marginea prăpastiei, gata să cadă, iar cei ce ne conduc stau cu mâinile întinse: cu una să ne jupoaie, iar cu cealaltă să ne împingă pe urmă în hău.

Întâlnim pensionari sărăciți și umiliți, părinți ai unor elevi de clase primare, care sunt trimiși forțat să naveteze la alte școli, decât cea din localitatea de baștină, profesori cu salarii mici, cu drepturi neacordate și obligații în plus, salariați din instituții publice sau societăți comerciale, care trăiesc cu teama reducerii locurilor de muncă, șomeri dezorientați, care nu mai găsesc soluții pentru reintrarea în sistem, medici scârbiți de condițiile de muncă, spitale nefinanțate, bolnavi maltratați și fără medicamente, primării fără fonduri, pentru a asigura servicii publice corespunzătoare, gospodării și țărani ruinați prin politicile agrare actuale, cetățeni - membrii de partid de opoziție terorizați, concediați și fără speranță de a mai fi angajați, fără o ,,viză politică” a organizației PDL din teritoriu, biserici, preoți și credincioși fără soluții, studenți, care nu-și pot obține locuri de cazare în cămine, tineri absolvenți care părăsesc țara, neputându-și găsi un mijloc de trai.

Răspunsul acestor strigăte de disperare nu este decât o luptă acerbă în Parlament a grupărilor parlamentare guvernante, în frunte cu PDL, care încearcă o preluare totală a puterii în stat, încălcând cu bună știință regulile democrației.

Printr-o declarație publică, președintele țării s-a răzgândit din nou, în stilul cu care ne-a obișnuit. A retrimis Legea unitară a pensiilor în Parlament, pe o dezbatere punctuală, în problema egalizării vârstei de pensionare a femeilor și bărbaților, pentru a-și salva propria piele și pentru a scoate protejata hoață din gura dulăilor din opoziție, care au prins-o cu mâța-n sac. Propunerea –pretext a fost creșterea cu doar 5 ani a vârstei de pensionare a femeilor, și nu cu 7, așa cum dumnealui însuși susținea, încă din campania electorală, până mai acum 2 săptămâni, prin declarații publice și ,,argumente solide”. A fost nevoit însă să-și sacrifice interesul și poziția luată anterior, prostioarelor făcute fără perdea de domnișoara Anastase, care îi zdruncinau puternic echilibrul singurului picior, care i-a mai rămas tronului pe care este postat acum la Cotroceni. Dl. Președinte a dorit să spargă cercul suspendării și avea nevoie de un argument credibil pentru aceasta. În lipsa lui și cu riscul inconsecvenței, pe care, de altfel, ne-a mai servit-o și altădată, s-a folosit de problema femeilor, aplicând ca la carte una din tehnicile arhicunoscute ale diversiunii și a lăsat la o parte toate celelalte prevederi ale legii, care afectează cu adevărat situația tuturor pensionarilor, scăzându-le cu peste 30% puterea de cumpărare.

Diversiunea forțată și deplasată s-a făcut cu ajutorul altei diversiuni. A ținut să puncteze cu accente răspicate oroarea și oprobriul revărsat asupra parlamentarilor opoziției, care ar fi trădat pensionarii pentru bani în colegii, plecând din sală, o suspiciune nefondată, infirmată de înșiși membrii guvernului, care au recunoscut avansarea acelor sume pe proiecte de investiții, discutate la momentul negocierii amendamentelor la buget, adică la începutul anului. Președintele a preferat să reia această temă, eludând efectele probate ale infracțiunii votului în Parlament al democraților.

Populația e disperată. Au ajuns să lase decența la o parte și să strige în gura mare invective și amenițări la adresa președintelui și a guvernului. Percepția a 80% din populația României este că țara noastră se află pe o direcție greșită.

De curând, puterea a reușit să impună în Parlament, în mod neconstituțional, creearea grupului parlamentarilor independenți, un apendice al PDL-ului cu pretenții la ciolan, pentru a-și asigura majoritatea în comisii și controlul structurilor de conducere parlamentare.

Cu voința sau fără voința noastră, Parlamentul României riscă să ajungă, din instituție supremă în stat, o simplă ,,anexă” sau unealtă în mâna guvernului și a președintelui, fără a mai reprezenta opțiunea de vot a alegătorilor. Aceste acțiuni periculoase trebuie oprite, până nu e prea târziu, iar strigătul disperat al celor pe care îi reprezentăm nu poate fi ignorat, nici de către noi, membrii opoziției, nici de către cei care se află în majoritatea la guvernare și care le datorează lor, cetățenilor votanți, pozițiile privilegiate pe care le ocupă.

Loading