Gândindu-mă la situaţia în care de bunăvoie
s-au poziţionat guvernanţii, îmi vine în minte scenariul în care un pribeag în
deşert, rămas fără apă, despică cocoaşa cămilei, care l-a purtat cu credinţă
peste nisipurile pustii, în căutarea fluidului vital. Cu mintea rătăcită şi
fără o urmă de strategie, nu realizează că, de fapt, în cocoaşă nu se află
altceva decât grăsime, iar prin acest gest îşi reduce la aproape zero şansele
de a mai ajunge vreodată viu la oaza salvatoare. Trimiterea parabolei spre
propriul nostru spaţiu geofizic şi context politic este evidentă.
Cu punga golită, cu datorii peste măsură,
într-adevăr opţiunile nu par a fi numeroase, iar impactul este copleşitor,
chiar şi la scară mică, la nivelul unui om de rând, fără prea multe
responsabilităţi care îl trag de mânecă; cu atât mai mult, aceste spaime ar
trebui să apese asupra celor care au luat în propriile mâini destinele unei
ţări şi au eşuat lamentabil.
Dacă ar fi să îi suspectăm a fi intraţi
într-un con de panică, care le tulbură dreapta judecată şi îi constrânge să
comită în lanţ fapte reprobabile, să îşi asume măsuri şi decizii primitive,
ilogice care distrug vieţi, destine şi ne aruncă înapoi, într-un alt secol al civilizaţiei,
poate ar mai avea circumstanţe atenuante. Mi-e totuşi greu să le găsesc scuze
unor indivizi, care au dovedit nepăsare, egoism şi cruzime faţă de cei care
i-au aşezat în poziţiile de putere, de care abuzează încă din momentul în care
au luat pâinea şi cuţitul în mână.
Totuşi, acceptând scuza blocajului psihic,
care i-a surprins cu degetul apăsat pe butonul mitralierei îndreptate înspre
România, putem, poate, explica gestul Guvernului, care pune un semn de
egalitate între reformarea statului şi sugrumarea unor categorii sociale şi
profesionale sau amputarea instituţiilor publice, care au făcut posibilă
dezvoltarea istorică a numeroase aşezări şi comunităţi.
Spitalele, judecătoriile, şcolile, pe care
puterea doreşte să le suprime, într-un aşa zis gest de economisire, sunt
interconectate cu celelalte instituţii ale statului, în reţele locale,
judeţene, regionale, naţionale şi chiar internaţionale, care generează un
standard de viaţă decent al cetăţeanului secolului al XXI-lea, iar inexistenţa
lor ne-ar arunca cu zeci şi zeci de ani în urmă pe scala progresului. În plus,
există multiple cazuri de familii, în care impactul restructurării este dublu,
soţii fiind angajaţi a unor instituţii vizate, diferite însă, şi având
obligaţia de a-şi urma calea profesională, fiecare în altă direcţie, iscându-se
în aceste cazuri adevărate drame familiale. Fără un studiu de impact şi un cost
de oportunitate, toate aceste „idei” ale guvernării portocalii se vor însuma
şirului de dezastre, de care s-au făcut responsabili, încă de la propăşirea în
fruntea ţării.
Direcţia care se asumă la nivel de Guvern ar
trebui să fie îngrijorătoare pentru orice cetăţean al acestei ţări. Orbeşte, cu
o supunere obedientă faţă de creditorii externi, trec cu uşurinţă viaţa,
sănătatea, nivelul de trai, educaţia la categoria cheltuielilor nejustificate
pentru modernizare.
În timpul regimului comunist, bisericile erau
piedici pentru realizarea planurilor măreţe ale dictatorului şi au fost rase cu
buldozerul de pe faţa pământului. În viziunea PDL-istă, şcolile, spitalele şi
judecătoriile sunt cele care trag România în jos, în prăpastia recesiunii şi a
crizei economice. Suntem forţaţi să mergem înapoi, cu faţa înainte spre lumea
civilizată, împăienjeniţi în ceea ce înseamnă criză socială, culturală, morală,
politică, riscând să ne frângem gâtul. Garantarea dreptului la ocrotirea
sănătăţii, la educaţie, la justiţie, egalitate de şanse sunt prevederi ale
Constituţiei, care pot fi retrase doar prin referendum. Toate aceste drepturi
nu mai au nicio valoare acum, prin vrerea unei puteri nesăbuite, care dictează
şi acţionează în dezavantajul întregului popor român. Nu pot să nu mă întreb
dacă lozinca lor din campanie nu trebuia citită printre rânduri „Noi să trăim
bine, dar fără voi, care aţi fost deja sacrificaţi, ca nişte ofrande cornute,
pe altarul interesului nostru de grup”.
Loading
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu